Printr-un proiect de ordonanţă care urmează să modifice Codul de Procedură Fiscală, Guvernul vrea să bage în sperieţi contribuabilii care uită să-şi declare obligaţiile fiscale.
Ce i-a apucat, n-aveau destule taxe pe inventar? Să ne gândim că în 2013 deficitul riscă să scape de sub control, în condiţiile în care bugetul suportă tot anul pensii şi salarii mărite. Era nevoie deci de măsuri care să stimuleze încasările.
Motivaţia juridului (extras din nota de fundamentare) sună cam aşa: este nevoie de „tratament diferenţiat, în ceea ce priveşte sancţiunea, între contribuabilii care au un comportament corect şi de bună-credinţă (contribuabilii care declară corect sumele datorate) şi contribuabilii care acţionează „cu neştiinţă” sau cu rea-credinţă (contribuabilii care îşi diminuează obligaţiile fiscale depunând declaraţii incorecte)”. Iar tratamentul diferenţiat se obţine cu o amendă usturătoare de 30% din principal pentru obligaţiile fiscale nedeclarate şi stabilite de organele de inspecţie fiscală, sancţiune care se adaugă dobânzilor şi penalităţilor aplicate în prezent pentru întârzierile la plată.
Nu-i cam mare noua „taxă de educare” a contribuabilului? Şi de ce apare o astfel de idee într-un an electoral? Să ne gândim că anul ce vine bugetul va fi sub presiune trebuind să suporte pensii şi salarii marite din ianuarie, nu de la jumătatea anului ca în 2012. Cum o impozitare progresivă sau o cotă unică crescută este mai greu de aplicat din cauza componentei liberale din USL era nevoie de identificarea unor măsuri care să aducă venituri suplimentare din timp (o astfel de modificare legislativă nu poate fi impusă în cursul anului viitor pentru a produce efectele dorite). Mai ales că presiunea pe buget din 2013 nu se rezuma doar la salarii şi pensii. „Noile măsuri de penalizare a evaziunii pot fi corelate şi cu modificările privind TVA (plata TVA la încasarea facturii, din ianuarie 2013 – n.red); există temeri că bugetul va încasa mai puţin şi se acţionează în consecinţă”, spune analistul economic Aurelian Dochia.
Amenzi de 45%. Cum sună?
În prezent, plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale se sancţionează cu o penalitate de întârziere datorată pentru neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale principale de 5% pentru perioade de până la 60 de zile şi de 15% pentru termene mai mari de 60 de zile. De asemenea, Fiscul aplică o dobândă penalizatoare de 0,04% pe zi. Totodată, pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere (2% din cuantumul obligaţiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracţiune de lună). Făcând un calcul simplu, pentru obligaţii fiscale nedeclarate şi mai vechi de 60 de zile, suma datorată bugetului ar fi cu 45% mai mare decât datoria iniţială.
Există însă şi o parte bună, penalitatea de 30% se va reduce la jumătate în cazul obligaţiilor fiscale stabilite de organele de inspecţie fiscală care sunt stinse până la data de 5 sau 20 ale lunii următoare, în funcţie de momentul emiterii deciziei. Potrivit Codului de Procedură Fiscală, executarea silită a bunurilor proprietate a debitorului se efectuează, de regulă, în limita a 150% din valoarea creanţelor fiscale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Prin acelaşi proiect de ordonanţă, Fiscul va permite suspendarea executării silite în cazul contestaţiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale prin care se stabilesc creanţe bugetare, în cazul în care contribuabilulva depune la organul fiscal competent o scrisoare de garanţie bancară la nivelul obligaţiilor contestate. Valabilitatea scrisorii de garanţie bancară trebuie să fie de minimum 6 luni de la data emiterii.
