Fondul Monetar Internaţional consideră că grupurile financiare vestice au „umflat” creşterea economică a Europei de Est cu 1,5% pe an până în 2008. „Bilanţul acestor economii va fi mult mai curat. Creşterea economică în contextul unui avans mai moderat al creditului poate fi mai echilibrată”, spune Kieran Curtis, manager la Aviva Investors Londra, fond cu active de 4,5 miliarde de dolari pe pieţele emergente.
Situaţia Europei de Est din ultimii ani şi din prezent este asemănătoare crizelor din ţările nordice de la începutul anilor ’90 şi din Asia de la sfârşitul aceluiaşi deceniu. În ambele cazuri, creşterea rapidă şi puternică a creditului şi influxul puternic de capital străin au creat baloane speculative care s-au „spart” zgomotos. Ambele regiuni au trecut apoi prin recesiuni. Cu toate acestea, pentru unele din economiile afectate a urmat un deceniu de creştere. Datoria populaţiei a scăzut în Suedia de la 140% din venituri în 1990 la 80% în 1995, iar în Thailanda scăderea puternică a importurilor a transformat un deficit comercial de 16 miliarde de dolari într-un excedent de 2,5 miliarde de dolari într-o perioadă de numai cinci ani. Guvernele din ţările nordice şi-au îmbunătăţit disciplina fiscală o dată cu ieşirea din criză, potrivit unui raport al McKinsey Global Institute. Continuând paralela, disciplina fiscală pare acum cuvântul de ordine şi în Europa de Est.
Similar, statele din Europa de Est şi-au redus substanţial deficitele de cont curent în ultimii trei ani, iar băncile est-europene se bazează în tot mai mare măsură pe banii atraşi pe plan local. La nivel regional, raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 101% în februarie, de la 120% în ianuarie 2009, potrivit unui raport al Raiffeisen Bank.
„Criza ne-a învăţat că ceea ce se întâmpla mai demult nu a fost sustenabil. Trebuie să trecem la un model diferit”, comentează pentru Bloomberg Gianni Papa, şeful operaţiunilor est-europene ale UniCredit. El consideră că încetinirea ritmului de creştere a creditului este un lucru bun pentru Europa de Est. Restricţiile impuse de guvernele din regiune pe creditarea în valută ar trebui să împingă populaţia şi firmele către finanţare în monedă locală.
Datele UniCredit arată că, înaintea falimentului Lehman Brothers în septembrie 2008, creşterea economică din Europa de Est era, în medie, de 5% din PIB pe an, în timp ce creditul avansa cu până la 40% pe an în Polonia şi România. Fluxul de capital s-a inversat între timp, deoarece băncile din Vest încearcă să-şi restrângă portofoliile de active şi să-şi consolideze capitalul propriu pentru a se alinia noilor reglementări financiare internaţionale.
După război…
Vă imaginaţi o astfel de analiză oferită publicului în plin boom al creditării şi la apogeul bulei speculative din imobiliare şi pietele de capital? Nici eu. Asta pentru că este greu să simţi bulele speculative din interior, dar şi pentru că e şi mai greu să fii onest când ai targeturi de vânzări de îndeplinit. Din păcate, entuziasmul general pentru viaţa pe credit n-a fost descurajat când trebuie ba a fost chiar alimentat. Vă amintiţi de norma BNR care permitea în 2007 majorarea raportului rată/venituri pentru creditele ipotecare de la o treime la 70%? Şi asta în condiţiile în care pentru avans se utiliza pe scară relativ largă..creditul de nevoi personale.
Când aproape nimeni nu pare să mai vrea credite aflăm că… nici nu prea erau bune pentru economie. Mersi!
