Cinci judecători – Augustin Zegrean, Ştefan Minea, Aspazia Cojocaru, Iulia Motoc, Petre Lăzăroiu – au votat, folosind limbajul comun, pentru pastrarea pe liste a cetăţenilor români care muncesc în străinătate (aşa cum prevede legea, de altfel) şi se presupune că cei cinci vor vota pentru invalidarea referendumului. Din acest grup trebuie dislocaţi cel puţin doi.
Trei judecători – Acsinte Gaşpar (PSD), Ion Predescu (PSD) şi Tudorel Toader (PNL) – au cerut eliminarea de pe liste a românilor care muncesc în străinătate şi e de presupus că aceştia vor vota pentru validarea referendumului.
Despre Zoltan Puşkaş (UDMR) nu se poate spune cu certitudine că va vota de partea judecătorilor numiţi de PSD şi PNL, deoarece el este tentat să voteze alături de celălalt grup pentru a nu fi blamat de comunitatea maghiară, criticată dur de liderii USL pentru că nu s-a prezentat la scrutin.
USL nu poate fi sigur nici pe votul lui Tudorel Toader, care poate fi tentat să nu-şi piardă autoritatea în faţa studenţilor dacă va vota împotriva evidenţelor şi a legilor. Iată de ce „talibanii” USL vor face totul pentru a fi siguri că vor avea de partea lor un număr de 6 judecători, atât cât prevede legea pentru validarea referendumului. Aceştia se tem chiar şi în eventualitatea în care se va stabili că este necesar scorul de cinci la patru judecători pentru invalidare, deoarece acest scor duce automat la invalidarea referendumului, care, dacă nu va fi acceptat de USL, va fi impus de Comisia de la Veneţia, din care face parte si România.
Pentru a-i împiedica să voteze conform legilor şi evidenţei, „talibanii” USL au pus la punct strategii de intimidare prin „dezvăluiri” senzaţionale despre judecătorii Curţii Constituţionale, după cum spun surse liberale.
Scopul ar fi obţinerea, prin presiuni, a validării referendumului pentru demiterea preşedintelui, chiar şi fără a respecta legile şi rezultatele referendumului.
După cum se ştie, pe listele electorale sunt 18,3 milioane de români, iar la vot s-au prezentat 46,26% din aceştia, în consecinţă invalidarea referendumului este o formalitate.
„Talibanii” USL, însă, refuză să accepte această realitate şi nu vor să abandoneze „lupta”.
Cele două strategii ale USL
Sursele noastre spun că urmează două etape ale „luptei talibanilor” USL: prima – lansarea de ştiri senzaţionale, chiar şi inventate, despre judecătorii Curţii care mai pot fi intimidaţi şi apoi recuperaţi; a doua etapă – aducerea „maselor” de presiune în Bucureşti, „mase” formate din revoluţionarii afiliaţi USL şi din armata rezervistului Mircea Dogaru, susţinut de Dan Voiculescu.
Prima etapă este în plină desfăşurare. O ştire senzaţională inventată şi lansată pe piaţa presei a fost cearta dintre judecătoarele Aspazia Cojocaru şi Iulia Motoc de la şedinţa CCR de marţi (când s-a tranşat, prin votul majorităţii, faptul că pe listele electorale pentru referendum trebuie să figureze şi românii care muncesc în străinătate).
Potrivit ştirii, doamna Aspazia – furioasă că se întrerupea prea des sedinţa – i-ar fi spus Iuliei Motoc: „Lasă, dracului, telefoanele alea!”. Ambele judecătoare au negat incidentul. Inexistenţa secvenţei a fost confirmată pentru RL şi de alţi doi judecători. „Iulia Motoc o respectă foarte mult pe doamna Cojocaru. A avut-o ca model, i-a dedicat şi o carte („In honorem Aspazia Cojocaru-Constantele dreptului” – n.n.). Pe de altă parte, doamna Cojocaru nu foloseşte, în limbaj său, personajul biblic cu coarne”, ne-a spus unul dintre judecătorii Curţii, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
În zilele următoare, până la data de 21 august, când judecătorii CCR se vor pronunţa asupra referendumului, din laboratoarele USL vor „pleca” alte dezvăluiri despre judecătorii Ştefan Minea (numit de PDL), Valentin Zoltan Puskas (numit de UDMR), Augustin Zegrean (preşedintele CCR, susţinut de PDL) şi chiar despre Tudorel Toader (susţinut de PNL).
Dacă atacurile la adresa celor care au ajuns judecători cu susţinerea PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu erau previzibile, de ce ar apărea atacuri şi la adresa judecătorilor Puskas (UDMR) sau Toader (PNL)?
Sursele noastre liberale ne-au dat şi răspunsul: dacă Zoltan Puskas (asupra căruia fac presiuni uriaşe şi Verestoy Attila şi Laszlo Borbely, ambii actori în dosare penale) va vota alături de judecătorii PSD Acsinte Gaspar şi Ion Predescu, el va fi blamat de comunitatea maghiară care NU s-a prezentat la referendum şi care, din această cauză, a fost atacată murdar de lideri USL ca Victor Ponta şi Crin Antonescu.
Surse liberale spun că şi împotriva lui Tudorel Toader vor fi lansate atacuri de siguranţă, deoarece acesta NU pare prea dispus să voteze validarea referendumului alături de colegii săi susţinuţi de PSD, deoarece NU ar mai avea autoritate MORALĂ în faţa studenţilor săi. Cum le va explica el studenţilor că un referendum trebuie validat, chiar dacă nu întruneşte cvorumul cerut de lege?
În plus, Toader mai are o problemă: Comisia de la Veneţia. Toader este reprezentantul Curţii Constituţionale din România care tine legatura cu Comisia de la Veneţia. Dacă va vota validarea referendumului, deşi legea interzice (nu a fost cvorum!), judecătorul Tudorel Toader va fi privit cu dispreţ de membrii Comisiei de la Veneţia, profesori de drept constitutional recunoscuti international (Romania este reprezentata in Comisie de maestrii dreptului constitutional prof. Mihai Lucian si Bogdan Aurescu) . Iată două motive pentru ca „dezvăluirile senzaţionale” să nu-l ocolească pe Toader, spun surse liberale.
Ce a stabilit ultima şedinţă a Curţii
Reamintim că la ultima şedinţă a CCR s-au clarificat două probleme care au agitat spaţiul public şi anume: Guvernul trebuie să transmită la CCR doar NUMĂRUL de cetăţeni cu drept de vot de pe listele electorale, număr din care NU trebuie să lipsească românii care lucrează în străinătate; publicarea în Monitorul Oficial a paragrafului lipsă din motivarea respingerii contestaţiilor este perfect legală. Precizăm că acest paragraf impunea prezenţa pe listele electorale pentru referendum a cetăţenilor români care lucrează în străinătate.
Încă NU este clar de ce nu s-a declanşat nici o anchetă internă la CCR, ca să se descopere cine a falsificat prima adresă către Guvern şi cine a şters din motivarea respingerii contestaţiilor la referendum, exact a paragrafului care impunea prezenţa pe listele electorale a românilor care muncesc în străinătate.
Reamintim că în prima adresă, falsificatorul cerea Guvernului, în numele Curţii, măsuri pentru actualizarea, ACUM, a listelor electorale. În baza acestei adrese falsificate, premierul Victor Ponta şi MAI au declanşat un mini-recensământ pentru ştergerea a nouă categorii de pe liste, între care şi pe românii care muncesc în străinătate (circa 1,6 milioane de cetăţeni). Deşi CCR a anunţat că vrea doar numărul de pe listele folosite la referendum, Guvernul a anunţat că va continua mini-recensământul.
Curtea este obligată să facă această anchetă şi să facă publice numele autorilor falsurilor, aşa cum Parchetul a demantelat déjà abuzurile de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin care s-a provocat amânarea invalidării referendumului generat. În legătură cu cele două falsuri, CCR a decretat doar că erau „erori materiale”.
