Parlamentul European a votat în favoarea planurilor care vor reduce birocrația pentru a permite forțelor NATO să intervină mai rapid în cazul unei crize și pentru a consolida apărarea împotriva agresiunii rusești în Europa de Est, scrie Daily Mail.
O rezoluție care a fost dezbătută la Strasbourg, potrivit căreia UE va putea să „acționeze în cazul în NATO nu dorește să facă acest lucru”. Decizia a pimit 369 de voturi “pentru”, 255 “împotriva” şi doar 70 de europarlamentari au decis să se abţină.
Dezbaterea din Strasbourg vine pe fondul alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA și pe fondul temerilor în rândul liderilor europeni că președintele ales va ajunge la un acord cu Vladimir Putin, care ar putea lăsa unele țări din UE vulnerabile.
Iniţiatorul rezoluţiei, europarlamentarul estonian, Urmas Paet, a declarat că măsura propusă de el nu este o „Armata UE” și a insistat că nu este vorba nici de o „structură paralelă” cu NATO.
El a spus pentru Daily Mail că Donald Trump are dreptate în privinţa cheltuielilor Alianţei Nord Atlantice, care sunt susţinute, într-un procent mai mare, de SUA.
„Trump are dreptate. La momentul de faţă, 75 de procente din cheltuielile NATO sunt plătite de către SUA. Europa trebuie să facă mult mai mult pentru propria apărare. UE ar trebui să abordeze deteriorarea securității în Europa, ajutând forțele sale armate să lucreze mai bine împreună, ca un prim pas în construirea unei politici de apărare comune”, a declarat Paet.
Parlamentul European nu este for decizional în acest dosar, fiind nevoie de consensul liderilor statelor membre. Însă susținerea exprimată de legiuitorii europeni indică în mod clar că la nivelul partidelor importante există voința politică pentru ca Uniunea Europeană să pună în practică acest plan de apărare, cel mai ambițios din ultimele decenii, scrie Agerpres.
„Uniunea noastră nu are dotările necesare pentru a face față uriașelor provocări de securitate. Europa se bazează în continuare, în foarte mare măsură, pe NATO și pe solidaritatea Statelor Unite”, a spus europarlamentarul liberal Urmas Paet, fost ministru de Externe al Estoniei și autorul rezoluției adoptate la Strasbourg.
Planul de apărare a fost avansat în septembrie de către Franța și Germania. Referendumul în care britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană, precum și victoria lui Donald Trump la prezidențialele din SUA au creat un context favorabil inițiativei franco-germane.
În timpul campaniei electorale, Trump a spus că unele state aliate se bucură de protecția SUA deși cheltuiesc insuficient pentru propria apărare. Aceste comentarii au ridicat semne de întrebare, precum și temeri că, odată devenit președinte, Trump ar putea sista finanțarea americană către NATO într-un moment în care relația Europei cu Rusia este una foarte tensionată.
În ce privește Marea Britanie, Londra a blocat ani la rând planurile pentru o apărare europeană comună și a obiectat mereu față de proiectul unei armate europene coordonate de la Bruxelles.
Franța, care este, alături de Regatul Unit, cea mai importantă putere militară din Europa, întrevede acum un culoar ideal pe care să facă să avanseze, împreună cu Germania, așa-numita strategie de apărare comună, subliniind, totodată, că nu este vorba despre „o armată a UE”.
Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta pe marginea acestui proiect la summit-ul din decembrie de la Bruxelles. Apoi guvernele naționale vor conlucra cu Federica Mogherini, coordonatoarea politicii externe a UE, pentru formularea unor propuneri clare.