TREBUIE SĂ CITEŞTI ŞI Cum se punea la cale falsificarea numărului de alegători
Evoluţiile politice din România ar trebui să grăbească decizia Curţii pentru a stopa atât atacurile puterii USL asupra instituţiilor statului, cât şi deteriorarea relaţiilor cu partenerii strategici ai României. Abuzurile puterii USL asupra instituţiilor statului sunt de notorietate: subordonarea Monitorului Oficial (unde erata CCR, spre exemplu, s-a publicat abia după presiunile UE şi ale Comisiei de la Veneţia); ciuntirea chiar a atribuţiilor Curţii Constituţionale (nu mai avea voie să cenzureze hotărârile Parlamentului, singurul abuz reparat între timp); anihilarea instituţiei Avocatului Poporului, iar acum distrugerea bazelor de date informatizate care ţin evidenţa populaţiei, administrate de Ministerul Administraţiei şi Internelor, pentru a se obţine cvorumul de validare a referendumului, după cum rezultă din stenogramele discuţiilor înregistrate de procurori în dosarul penal care vizează mai mulţi oficiali din Ministerul Administraţiei şi Internelor, printre care se află chiar ministrul Victor Paul Dobre.
Îngrijorarea partenerilor externi
Prin abuzurile de mai sus ale politicii sale interne, USL a generat incertitudini pe plan extern, care au afectat grav relaţiile cu partenerii strategici ai României: SUA şi Uniunea Europeană.
SUA, îngrijorate „de acţiunile Guvernului”, l-au trimis de urgenţă la Bucureşti pe Philip Gordon, asistentul secretarului de stat Hillary Clinton.
UE a reacţionat de mai multe ori, ultima dată prin vocea preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi a vicepreşedintelui şi comisarului pe Justiţie, Viviane Reding. Cei doi au cerut Guvernului să trimită urgent listele electorale la CCR, pentru ca judecătorii să se poată pronunţa cât mai repede.
Evoluţii economice proaste
Judecătorii CCR ar trebui să urgenteze pronunţarea asupra referendumului şi pentru a stopa evoluţiile economice dezastruoase din România, asupra cărora au avertizat şi reprezentanţii FMI prezenţi la Bucureşti. Leul s-a depreciat, iar acest lucru afectează în primul rând populaţia şi în special pe cei defavorizaţi; Guvernul a scăzut bugetele alocate investiţiilor şi a mărit cheltuielile; absorbţia fondurilor europene a scăzut dramatic, în loc să crească (aşa cum a promis USL înainte de a prelua puterea).
Avertismente asupra pierderilor economice au fost lansate nu numai de lideri europeni şi reprezentanţi ai FMI, ci le-a transmis de vreo două ori chiar şi guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, care a anunţat pierderi mari – de ordinul miliardelor de euro – inclusiv pe piaţa externă, rezultate din tranzacţionarea titlurilor emise de stat. O decizie rapidă şi corectă a Curţii ar calma şi aceste pieţe.
Dosar penal pe tema falsificării datelor de la referendum
În fine, motivele cele mai serioase pentru ca judecătorii să-şi scurteze concediul sunt cuprinse în stenogramele Parchetului, care fac o radiografie a mecanismelor infracţionale puse în funcţiune de lideri USL pentru măsluirea rezultatului referendumului. Din stenograme rezultă şi modul infracţional prin care a fost blocată invalidarea referendumului, actorii şi rolul fiecăruia, motivele pentru care unul dintre actorii principali a refuzat să comită falsuri – e vorba de ministrul Ioan Rus.
Curtea Constituţională, dacă vrea, se poate pronunţa în baza documentelor pe care deja le-a primit, respectiv prima informare primită la data de 1 august 2012 de la MAI, prin care i se comunică faptul că pe listele electorale permanente sunt circa 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot, precum şi în baza rezultatelor finale stabilite de Biroul Electoral Central, şi anume prezenţa la vot a 46,26% din totalul cetăţenilor cu drept de vot.
CCR ar trebui să ignore al doilea set de adrese şi comunicări trimis de MAI, deoarece au fost falsificate pentru blocarea invalidării, după cum rezultă din interceptările convorbirilor ministrului delegat pentru Administraţie, Paul Victor Dobre, inclusiv cele cu ministrul Ioan Rus; după cum rezultă din convorbirile chestorului Constantin Manoloiu, şeful Evidenţei Populaţiei, care îşi învaţă subordonaţii să comită infracţiuni pentru modificarea bazelor de date. Dacă coroborăm stenogramele Parchetului cu cele ale sedinţelor PNL la care a participat şi interimarul Crin Antonescu, vedem clar programul USL de a şterge de pe listele electorale aproape 2.000.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Schema infracţională de blocare a invalidării referendumului
Prima mişcare a USL de blocare a invalidării, potrivit stenogramelor Parchetului, a fost trimiterea celei de-a doua adrese către Curte, pe 2 august, prin care să fie anulată cifra comunicată iniţial, de 18, 3 milioane de cetăţeni cu drept de vot. A doua adresă avea anexată o comunicare a Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, din care rezulta că instituţia care trebuia să actualizeze datele de pe listele electorale nu-şi însuşeşte veridicitatea cifrei de 18,3 milioane de cetăţeni cu drept de vot.
Aceste stenograme îi indică clar atât pe actorii, care au trimis pe 2 august adresa falsă de blocare a deciziei CCR, cât şi împrejurările în care au fost trimise. Şi mai indică ceva mult mai important, şi anume faptul că scopul final al falsificării bazelor de date era realizarea „cvorumului” pentru validarea referendumului.
Iată cine sunt actorii-autori ai adresei trimise pe 2 august pentru a bloca invalidarea referendumului: ministrul Administraţiei, Paul Dobre, şi secretarul de stat Ioan Nicolae Căbulea, care a semnat în locul lui Rus (din stenograme rezultă că Rus nu era dispus să comită infracţiuni)!
Comunicarea ataşată adresei ilegale de neasumare a cifrei de 18,3 milioane de cetăţeni de pe listele electorale a fost semnată de şeful Direcţiei de Evidenţă şi Administrare a Bazelor de Date, chestorul Constantin Manoloiu. Din stenograme mai aflăm şi ce făcea Manoloiu: dădea indicaţii subalternilor pentru modificarea bazelor de date informatizate din teritoriu în aşa fel încât să NU lase urme. Căbulea şi Dobre au săvârşit infracţiuni, arată referatul cu stenograme al Parchetului.
Cele mai concludente acţiuni de falsificare a listelor electorale apar în stenograme ca fiind relatate de însuşi Paul Dobre. Din convorbirile acestuia rezultă împrejurările în care a trimis ilegal a doua adresă: după ce a fost certat de liderii USL (e pomenit Relu Fenechiu) pentru că a transmis Curţii, în prima adresă, cifra reală de 18,3 milioane de cetăţeni de pe listele electorale. De asemenea, rezultă că Dobre a trimis a doua adresă la Curte în urma presiunilor, deşi ştia că săvârşeşte infrac-ţiuni; mai rezultă că era speriat de faptul că e obligat să continuie aceste infracţiuni şi era decis să „fugă” din acest „grup infracţional de criminalitate organizată” a USL.
Relevante sunt şi convorbirile lui Dobre cu Rus, în care Rus spune că nu e dispus să şteargă pe nimeni de pe liste doar pentru a se face cvorum pentru demiterea preşedintelui şi să-şi petreacă „bătrâneţile în puşcărie”. Cei doi miniştri şi-au dat demisia pentru că nu au vrut să continue infracţiunile.
Înlocuitorii lor, Mircea Duşa şi Radu Stroe, nu par să aibă nici măcar scrupulele lui Dobre: ei au dat dispoziţii (printr-un memorandum, nu prin hotărâre de guvern care putea fi atacată la Curtea Constituţională) de a se descoperi cât mai mulţi morţi (40.000 de decese în nici o lună, găsite în judeţul circumscripţiei lui Ponta, Gorj); de a se şterge de pe liste a 1, 8 milioane de cetăţeni cu drept de vot care muncesc în străinătate, dar au domiciliul permanent la familiile lăsate în România, de a se şterge de pe liste persoanele care n-au un anumit număr de metri pătraţi în locuinţele unde au domiciliu şi alte situaţii, în număr de 9.
Având în vedere vedere aceste consecinţe dramatice generate prin amânarea pronunţării verdictului, este mai mult decât straniu că cei nouă judecători ai CCR stau în concediu din data de 2 august seara, cum a declarat inclusiv judecătorul Tudor Tudorel (numit de PNL).
Nu au catadicsit să se întoarcă din concediu nici după ce „România liberă” a descoperit falsul săvârşit în folosul USL, pe 3 august, chiar de reprezentanţii rămaşi de serviciu la Curte. Reamintim că în adresa trimisă Gu-vernului pe 3 august, prin care se anunţa amânarea verdictului, se cereau „măsuri pentru actualizarea listelor electorale”, în loc să se ceară „listele electorale în baza cărora s-a desfăşurat referendumul”, aşa cum era conţinutul hotărârii Curţii din 2 august, hotărâre transmisă presei şi afişată pe site-ul CCR. Mai mult chiar, judecătorii CCR nu au intrat în panică şi nu s-au întors la serviciu nici după ce s-a descoperit că din dispozitivul motivării respingerii contestaţiilor la referendum a dispărut exact paragraful care stabilea că pe listele electorale trebuie să fie prezenţi şi cetăţenii români care muncesc în străinătate.
Nu s-au întors din concedii, ci s-au mulţumit să trimită (cu acordul a 6 dintre cei 9 judecători) adrese de îndreptări de erori ma-teriale, e adevărat, trimise legal (legea permite!). Singurul lucru acceptat de judecători până acum a fost să mute amânarea deciziei de invalidare a referendumului pentru data de 31 august, în loc de 12 septembrie, cum anunţaseră înainte de a intra în concediu.
Având în vedere consecinţele grave ale amănării pronunţării – evoluţii negative politice, economice şi în relaţiile cu partenerii strategici, SUA şi UE, ca şi continuarea infracţiunilor pentru obţinerea rezultatului dorit -, devine şi mai stringent ca judecătorii CCR să se întoarcă din concediu şi să dea verdictul final.
