UPDATE 19,15: Copreședintele ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a anunțat că va contesta decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de începere a judecării pe fond în dosarul întocmit de DNA Brașov.
Într-un comunicat transmis luni de ALDE, Tăriceanu amintește atribuțiile Camerei preliminare: verifică competența și legalitatea rechizitoriului, a legalității administrării probelor și a legalității efectuării actelor de urmărire penală.
“În urma verificărilor și deliberării, Camera preliminară de la ÎCCJ, căreia i-a fost repartizat rechizitoriul nr. 90/P/2016, din 6 iulie 2016, întocmit de DNA-Brașov, a decis azi că dosarul își poate continua traseul procedural la instanța de fond, care va judeca fondul acuzațiilor din rechizitoriu.Decizia Camerei preliminare nu este definitivă. În cursul zilei de mâine, voi depune o contestație, pentru care urmează să se stabilească un termen de judecată de către instanța ierarhic superioară”, afirmă Tăriceanu.
El susține că la judecarea pe fond a acuzațiilor formulate de procurorii de la DNA-Brașov “se va dovedi că acest dosar a fost fabricat la comandă politică”.
Cererile și excepțiile formulate de șeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea făptuitorului, au fost respinse, luni, de Înalta Curțe de Casație și Justiție. Astfel, magistrații au decis că procesul co-președintelui ALDE poate începe la instanța supremă, informează News.ro.
Judecătorii au stabilit că sunt nefondate cererile şi excepţiile formulate de Călin Popescu Tăriceanu şi au constatat legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Braşov, care au trimis instanţei rechizitoriul în 6 iulie.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit că fost legal sesizată şi este competentă să judece dosarul, dispunând începerea judecăţii în cauza în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.
Decizia poate fi contestată de Călin Popescu Tăriceanu şi de procurorii DNA Braşov, în termen de trei zile de la comunicare.
În acelaşi dosar, instanţa a admis excepţia formulată de Marius Dorin Marian, trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă, şi a dispus declinarea competenţei către judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Braşov. Judecătorii inastanţei supreme au stabilit ca la această instanţă să fie trimise dosarul procurorilor DNA Braşov, respectiv patru volume de urmărire penală, cererile şi excepţiile formulate de Marius Dorin Marian şi răspunsul anchetatorilor referitor la cererile şi excepţiile formulate de inculpat. În cazul lui Marius Dorin Marian, decizia este fără cale de apel.
În 6 iulie, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, pentru infracţiunile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în legătură cu declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.
Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat de mărturie mincinoasă.
Potrivit DNA, în 15 aprilie 2016, în cadrul anchetei privind retrocedarea unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, Călin Popescu Tăriceanu, în declaraţia luată sub jurământ, șeful Senatului ar fi făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu ar fi spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar.
Astfel, preşedintele Senatului este acuzat că ar fi menţionat în mod nereal că nu a avut cunoştinţă despre retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafeţe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) şi Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului) şi nici despre implicarea israelienilor Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi şi a altor persoane în procedurile de retrocedare.
De asemenea, susţin procurorii DNA, preşedintele Senatului ar fi făcut declaraţii mincinoase şi nu ar fi spus tot ce ştie în legătură cu relaţia avută cu Tal Silberstein, Dan Andronic şi Remus Truică, nu ar fi spus nimic despre întâlnirile şi discuţiile purtate cu Truică referitor la taxele notariale privind tranzacţionarea terenurilor din Snagov şi modalitatea de dobândire şi valorificare a bunurilor revendicate.
În acelaşi context, Tăriceanu ar fi precizat că nu a avut o relaţie apropiată cu Marius Marcovici, ascunzând totodată că are cunoştinţă de relaţia acestuia din urmă cu Tal Silberstein, au mai arătat procurorii. De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu ar fi afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat sau introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.
În 18 mai, omul de afaceri Remus Truică, Prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz Agavi Moshe, Marius Marcovici şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.
