Cum au jucat serviciile de informaţii în această primă jumătate de an, care a debutat cu înlocuirea Guvernului Boc, a continuat cu căderea Cabinetului Ungureanu, învestirea Guvernului Ponta şi suspendarea preşedintelui în Parlament? Traian Băsescu răspunde în într-un interviu acordat României libere, dar insistă că, în mandatul său, a făcut totul ca serviciile să se raporteze corect inclusiv la partidele din opoziţie.
România liberă: Dezbaterea privind atragerea sau implicarea serviciilor de informaţii în campanile electorale a revenit în forţă, pornind şi de la declaraţiile lui Crin Antonescu şi de la episodul STS. Aveţi certitudinea că în acest moment serviciile de informaţii joacă corect, vă aşteptaţi ca şi la referendum să joace în sensul acesta?
Traian Băsescu: Aici trebuie precizat un lucru. STS-ul nu este un serviciu de informaţii. El este un serviciu care asigură securizarea legăturilor telefonice ale statului, între instituţiile statului. Ei nu culeg informaţii, ci sunt un serviciu tehnic. Din acest motiv, este inutil să discutăm despre STS ca despre un serviciu de informaţii. El este pur şi simplu garantul securităţii convorbirilor telefonice între insituţiile statului, la nivelul şefilor instituţiilor. Dacă vorbim de serviciile secrete, SRI şi SIE, eu vă garantez că nu sunt implicate în nici un fel în campanie, cum nu au fost implicate nici în 2009, cum nu au fost implicate nici în 2008. Neutralitatea serviciilor de informaţi a fost unul dintre obiectivele mele şi, printre altele, am realizat-o şi prin desemnarea unor oameni din opoziţie în fruntea acestor servicii. Vă mai pot spune un lucru pe care nu l-am spus public până acum: întotdeauna am spus şi SIE, şi SRI-ului să aibă dialog cu opoziţia, să rămână, la nivelul de informaţii care pot fi date pentru oamenii politici de vârf, într-o relaţie corectă şi cu conducătorii opoziţiei. Măsura în care au făcut-o, nu am verificat-o niciodată, dar vă asigur că de la mine a fst acest mesaj constant, să fie în legătură şi cu opoziţia.
RL: Totuşi, la momentul votului pentru moţiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Ungureanu au existat informaţii în piaţă cum că un anumit serviciu s-ar fi implicat în asigurarea votului, inclusiv pentru învestirea Guvernului Ponta. Au avut o bază reală?
TB: Categoric nu. Imaginaţi-vă că, dacă aş fi avut minimă certitudine legat de acest lucru, acel şef de serviciu nu ar mai fi fost în funcţie azi. Îi ceream demisia imediat.
RL: Deci nu.
TB: Nu. Exclus.
RL: La prima întrebare, nu era vorba numai de STS. Preşedintele Antonescu a declarat chiar zilele trecute că, dacă va fi demis, este posibil ca unii şefi de servicii să plece odată cu el. Cum interpretaţi această declaraţie? Este menită să asigure loialitatea unora?
TB: Declaraţiile lui Crin Antonescu sunt atât de abulice, de multe ori, încât nu aş vrea să le comentez.
RL: E preşedintele interimar.
TB: Da, preşedinte interimar, dar mi s-a părut că e la miting, la mitingul împotriva preşedintelui ales. Neavând comportament de preşedinte, nu am de ce să comentez suspiciunile sau „zicerile” lui Crin Antonescu, cum spune CTP.
RL: Dar în situaţia în care va şi acţiona pe linia aceasta, credeţi că partenerii externi ai României vor reacţiona?
TB: Crin Antonescu este un om fără credibilitate, nu poate fi luat în consideraţie de partenerii noştri. Şi el, şi Victor Ponta, în momentul de faţă, sunt doi politicieni fără credibilitate.
RL: Am în vedere şi o declaraţie a dumneavoastră foarte recentă. Aţi spus că „paiaţa de la Cotroceni a început destructurarea structurilor de securitate ale statului”. La ce vă gândeaţi când aţi spus asta şi care credeţi că ar fi scopul? Asigurarea unor beneficii particulare, de grup sau poate sunt implicaţii externe?
TB: Este vorba de STS, care este un serviciu de securitate al statului, vizează securitatea comunicaţiilor, deci un serviciu tehnic, extrem de important.
RL: V-aţi referit strict la STS?
TB: Strict la STS. Şi am văzut filmul cu Parlamentul. Ei nu-şi asumă decizii, nici el (Crin Antonescu – n.r.), nici Ponta. Încearcă să împingă totul către Parlament. Să faci o discuţie în Parlament despre un telefon securizat prin care preşedintele ţine legătura cu Serviciul de Protecţie şi Pază a fost clar că a fost o înscenare ca şi aceea – vin de la Bruxelles ca să prezint Parlamentului ce am făcut. Şi, de fapt, au declanşat decapitarea statului.
RL: Dar atunci ce se urmăreşte? Aveţi în minte, bănuiesc, un fir logic.
TB: În mod categoric urmăreau punerea sub control a Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, care este vital să fie corect la alegeri, pentru că ei transmit datele.
RL: Poate fi atât de uşoară manipularea acestor date de către un serviciu ca STS?
TB: Depinde ce oameni puneau şi până unde mergeau cu schimbarea. Crin Antonescu s-a lovit de regulamentul CSAT-ului, că altfel l-ar fi schimbat pe directorul STS, Marcel Opriş, iar de aici putea să meargă spre o schimbare generalizată, la adjuncţi, la şefi-servicii. CSAT-ul nu poate schimba decât pe directorul STS-ului. Restul este treaba directorului să numească, să schimbe. Mi s-a părut un joc extrem de urât. Faci o comisie care nici nu era în cvorum ca să analizeze ce? Dacă preşedintele are sau nu are dreptul? Acest drept, ca un preşedinte suspendat să aibă comunicaţiile operative, a fost dat de un preşedinte în funcţie, de mine, în 2007
RL: V-aţi gândit la dumneavoastră?
TB: Da, păi era prima dată când un preşedinte al României era suspendat. Înainte de a pleca de la Cotroceni mi-am stabilit un set de măsuri minimale cu STS-ul şi cu SPP-ul. Am zis că aceleaşi măsuri funcţionează şi în 2012. Dar era la îndemâna preşedintelui să spună „Luaţi telefonul!”. (Crin Antonescu) a decis să nu mai existe telefonul operativ, foarte bine. Nu trebuia să facă acel circ la Parlament. Lui îi trebuia de fapt un suport politic ca să facă un lucru simplu: schimbarea conducerii STS.
