Economiştii consideră că criza politică a făcut să aprindă un foc al dezechilibrelor ce mocnea de mult timp în economie.
Deprecierea monedei naţionale nu este cauzată de manipularea cursului de schimb de către un stat care doreşte să obţină astfel venituri mai mari din accize sau TVA sau de vreun atac speculativ asupra leului, afirmă Cristian Socol, conferenţiar al Academiei de Studii Economice Bucureşti. Într-o postare pe site-ul contributors.ro el spune că teza manipulării este o „exagerare”.
Manipularea cursului mai mult ar distruge, pe termen mediu, decât ar ajuta statul, pe termen scurt, spune economistul. „Chiar dacă pe termen scurt creşterea cursului de schimb va ajuta îndeplinirea ţintelor de deficit bugetar prevăzute în acordul cu FMI, pe termen mediu şi lung impactul asupra economiei este îngrijorător. Apar cu siguranţă probleme şi mai mari cu privire la datoria publică (denominată într-o pondere importantă în valută), asupra inflaţiei (deprecierea conduce la creşterea inflaţiei), creşterea riscului de neplată a creditelor la bănci, creşterea dobânzilor”, afirmă el. Tot exagerată este şi teza atacului speculativ asupra leului. Dacă acesta ar fi avut loc, am fi văzut deprecieri puternice pe perioade scurte de timp, volume mari de vânzare de valută de către BNR şi creşteri mari de dobânzi pe piaţa monetară interbancară, afirmă Socol.
Cele trei mari cauze
Economistul vede trei „mari cauze, simple”, două dintre acestea fiind economice, a treia politică. Prima se referă la intrările mici de capitaluri. Este vorba de economisirea internă slabă, incapacitatea atragerii fondurilor europene. „Intrările de euro în România sunt din ce în ce mai mici. Ori, mai puţini euro pe piaţa valutară internă înseamnă întărirea euro şi, astfel, deprecierea leului în faţa monedei europene”, afirmă Cristian Socol. El adaugă că înainte de criză în România intrau peste 20 de miliarde de euro capitaluri private pe an, în momentul de faţă intră circa 2-3 miliarde de euro. Investiţiile străine directe şi de portofoliu au reprezentat in 2011 doar 25% faţă de cele din 2008. În privinţa fondurilor UE, în perioada 2008-2012, rata de absorbţie a fost de 6%, de trei ori mai redusă decât media ţărilor vecine.
A doua cauză văzută de Cristian Socol este dinamica datoriei. „Pleacă euro din ţară ca urmare a plăţilor pentru datoria externă, care a ajuns la 100 miliarde euro, dublându-se practic faţă de decembrie 2008, când era de 50 miliarde. O comparaţie simplă arată că dacă în 2008 plăteam 12 miliarde euro serviciu al datoriei externe, în 2011 am plătit 40 miliarde euro. Numai în primele 5 luni din 2012 am plătit 20 miliarde euro serviciu al datoriei externe totale. Cererea de euro va fi astfel din ce în ce mai mare, punând presiune pe cursul de schimb”, explică el.
Cauza politică, a treia, are o incidenţă mai mică în dinamica cursului de schimb. Criza politică ar fi avut efecte mult mai mici într-o economie sănătoasă. „Este determinată de percepţia negativă asociată evenimentelor politice din ultimele zile, care influenţează negativ intrările de capitaluri străine în România, stimulează ieşirile de capitaluri şi angrenarea anumitor investitori în operaţiuni speculative. Totuşi, de mică amploare” afirmă Socol. Într-un comentariu ataşat materialului el opinează că, prin declanşarea crizei politice, „a fost aprins focul care mocnea de mult”.
