23.4 C
București
miercuri, 22 mai 2024
AcasăSportRegulile pentru referendum, din nou sub semnul întrebării

Regulile pentru referendum, din nou sub semnul întrebării

Parlamentarii PDL au atacat la Curtea Constituţională modi-ficările aduse de USL, în sesiunea extraordinară de miercuri, ordonanţelor de urgenţă privind referendumul şi, respectiv, atribuţiile CCR. Judecătorii se vor pronunţa pe 24 iulie, iar un verdict favorabil PDL ar bulversa iarăşi situaţia, cu doar cinci zile înaintea scrutinului.

Campania democrat-liberalilor de sprijinire a lui Traian Băsescu se desfăşoară în aceste zile pe două planuri. Pe de o parte, în teritoriu, liderii locali ai PDL îi îndeamnă pe oameni să nu meargă la referendum, să nu „contribuie la îndreptarea României către Rusia” (cazul preşedintelui CJ Alba, Ion Dumitrel). Pe de altă parte, la centru, s-a decis să fie sesizată iarăşi Curtea Constituţională. Au fost atacate aşadar, ieri, atât formele modificate ale ordonanţelor de urgenţă nr. 38 şi 41 (adoptate de Guvernul Ponta în săptămâna suspendării lui Traian Băsescu), cât şi un alt proiect de lege, potrivit căruia stabilirea duratei referendumului ar reveni în responsabilitatea Guvernului.

Să luăm pe rând actele normative. Unul dintre ele, adoptat miercuri de Parlament, a restaurat parţial dreptul Curţii Constituţionale de a se pronunţa pe hotărârile celor două Camere. Mai precis, judecătorii CCR ar urma să analizeze doar hotărârile care nu au caracter individual şi care nu afectează autonomia Parlamentului. Democrat-liberalii au susţinut însă că ordonanţa de urgenţă trebuia pur şi simplu să fie respinsă, nu modificată.

Celelalte două acte normative adoptate miercuri vizează amândouă Legea referendumului (nr. 3/2000). Unul dintre ele se bazează pe ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta (modificată astfel încât să fie păstrată condiţia de validare a referendumului specificată de Curte), iar celălalt, chiar pe un proiect de lege iniţiat de PDL. Şi aici intervine ciudăţenia: în primul act, s-a prevăzut intervalul orar 7-23 de desfăşurare a referendumului, iar în cel de-al doilea, parlamentarii USL au stabilit ca durata desfăşurării să nu mai fie prevăzută în Legea referendumului, ci să fie decisă de Guvern.

Iar pentru ca ambiguitatea să fie şi mai mare, preşedintele interimar, Crin Antonescu, a spus că va promulga prima lege, din cele două, care ajunge la Cotroceni.

Scenarii posibile

În cazul în care judecătorii CCR ar admite contestaţia PDL pe proiectele de modificare a Legii referendumului, ne-am trezi practic, cu doar cinci zile înaintea scrutinului, că nu sunt iar definite regulile. Dincolo de faptul că această situaţie s-ar afla în flagrantă discrepanţă cu prevederile Legii referendumului (potrivit cărora trebuia încă din 16 iulie să fie decise măsurile tehnico-organizatorice pentru referendumul din 29 iulie), dacă ar fi declarate neconstituţionale legile adoptate miercuri ar însemna că ne întoarcem la primul proiect prin care USL a modificat Legea referendumului. Este vorba de proiectul deja promulgat de Crin Antonescu, potrivit căruia preşedintele suspendat poate fi demis prin votul majorităţii celor care se prezintă la urne. Ar rămâne însă intervalul orar iniţial 8-20. Tot din varianta iniţială a legii s-ar păstra condiţia de validare a referendumului: dacă se prezintă la urne jumătate plus unu din alegătorii înscrişi pe listele electorale.

MAE a revenit asupra secţiilor de vot pentru diasporă

Practic, faţă de numărul de secţii anunţat iniţial (150), se poate vorbi de o dublare. Cifra finală, de 301 secţii, o depăşeşte uşor pe cea de la alegerile prezidenţiale din 2009. În Italia vor fi 56 de secţii (de la 8), iar în Spania, 46 de secţii (de la 9). Cât despre buletinele de vot, MAE va trimite 600.000 de buletine.

Cele mai citite

Există “probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară”. Rusia își pregătește rachetele nucleare în Districtul Militar Sud, cel mai apropiat de România

Federația Rusă a început un exercițiu militar în Districtul Sud, aceasta fiind regiunea din Rusia care se întinde până la Marea Neagră și în...

Zero dezbateri despre viitorul UE

În România, parcă nici nu s-ar organiza alegeri europarlamentare. Nicio temă majoră despre viitorul Uniunii Europene nu este urcată pe portativul de campanie electorală....

Reuniunea partidelor de extremă dreapta de la Madrid: 9 iunie o zi de eliberare și de speranță

Javier Milei, Giorgia Meloni și Marine Le Pen au participat duminica trecută la reuniunea liderilor de extremă dreapta din europa care a avut loc...
Ultima oră
Pe aceeași temă