Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, la Digi 24, că nu există nici o ameninţare iminentă din partea Rusiei împotriva niciunui aliat NATO, deci nici împotriva României. El a apreciat, însă, că se înregistrează o creştere serioasă a capacităţilor militare ruseşti.
Întrebat cum va trebui apărată Marea Neagră şi care trebuie să fie rolul României în această privinţă, secretarul general al NATO a amintit că sarcina centrală şi principiul central al NATO sunt unitatea şi protecţia reciprocă, pe baza ideii că, dacă un aliat este atacat, atunci este considerat atac împotriva întregii alianţe.
”Este ceea ce numim apărare colectivă şi a funcţionat foarte bine în cei aproape 70 de ani care au trecut. Prin forţa şi unitatea noastră, prin faptul că trimitem un semnal clar că ne apărăm reciproc, am asigurat într-o măsură suficientă descurajarea tuturor inamicilor potenţiali şi am menţinut pacea în Europa. În ce priveşte regiunea Mării Negre în mod special, am decis să mărim şi să ne întărim prezenţa în sud-estul Alianţei şi în România, mai ales printr-o brigadă sub conducerea României. Dar şi alţi aliaţi contribuie cu forţe militare. Statele Unite, Germania şi alte ţări au anunţat că vor participa la această brigadă, care va avea un caracter multinaţional şi astfel va transmite un mesaj de unitate a Alianţei, pe lângă prezenţa noastră în sud-est”, a adăugat Stoltenberg.
Secretarul general NATO a precizat că sunt analizate posibilităţile de a asigura prezenţa deasupra Mării Negre, prin forţe aeriene şi navale, discuţiile fiind centrate pe statele riverane, ca România, Bulgaria şi Turcia.
Întrebat dacă, în condiţiile în care preşedintele Vladimir Putin a ameninţat România în ceea ce priveşte sistemul antirachetă de la Deveselu, NATO informaţii legat de posibile represalii plănuite de Rusia, Jens Stoltenberg a afirmat:
”Nu vedem nicio ameninţare iminentă împotriva niciunui aliat NATO şi deci nici împotriva României. Vedem însă o creştere a capacităţilor militare ruseşti, mai ales în Crimeea, unde vedem o creştere serioasă a capacităţilor militare. Şi acesta este şi motivul pentru care NATO răspunde parţial cu o prezenţă mai accentuată a forţelor noastre, dar şi cu stabilirea de cartiere generale mai mici, inclusiv în România, care pot planifica şi organiza exerciţii şi pot fi o legătură bună între forţele naţionale româneşti şi potenţialele întăriri care vin din partea NATO, dacă este nevoie de ele”.
El a menţionat că a fost triplată capacitatea de răspuns a NATO şi pot fi trimise forţe rapid, dacă este vreo situaţie care cere acest lucru.
Jens Stoltenberg a subliniat că, fără îndoială, ceea ce face NATO este de natură defensivă şi nu face niciun fel de ameninţare la adresa niciunei ţări.
”Şi prezenţa crescută a NATO pe flancul estic al Alianţei a fost ceva ce am decis şi s-a întâmplat după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia şi după destabilizarea continuă din estul Ucrainei, susţinută de Rusia. Dar ne concentrăm atenţia asupra modalităţilor prin care putem reacţiona ferm, predictibil şi credibil fără a escalada situaţia şi acesta este şi motivul pentru care ne măsurăm bine răspunsurile şi de asemenea, motivul pentru care, de în cazul Ucrainei continuăm să lucrăm pentru dialog cu Rusia şi continuăm să susţinem eforturile de implementare ale acordului de la Minsk, avem nevoie de un acord de încetare a focului, avem unul, dar trebuie să fie respectat, avem nevoie de acces total pentru observatorii internaţionali care să poată monitoriza şi să se asigure că acordul de încetare a focului este implementat şi mai avem nevoie de retragerea armamentului greu de pe linia frontului. Iar NATO şi aliaţii susţin implementarea acordurilor de la Minsk şi în mod special aliaţii noştri Germania şi Franţa, care au roluri cheie în aceste eforturi”, a conchis Stoltenberg.
