Vocea Rusiei: „Această explicaţie a situaţiei curente este confirmată circumstanţial de faptul că la Bucureşti a fost trimis generalul Clark care a organizat suspendarea lui Băsescu în regim de blitzkrieg şi cu precizie militară. Se pare că Washingtonul a avut nevoie de suspendarea cât mai rapidă a preşedintelui şi nu a putut să lase procesul pe mâna executanţilor locali”.
Postul de radio oficial al Kremlinului dedicat străinătăţii, Vocea Rusiei, a publicat ieri un material în care susţine că Washingtonul l-a abandonat pe Traian Băsescu şi că, mai mult, ar fi contribuit în mod direct prin Wesley Clark – care ar fi organizat personal blitzkrieg-ul anti-Băsescu – la răsturnarea acestuia. În plus, Vocea Rusiei susţine că americanii l-ar fi sacrificat pe „vasalul” Băsescu pentru că l-au folosit ca monedă de schimb într-o înţelegere geostrategică cu o altă mare putere mondială sugerând că este vorba chiar de Rusia. Iată pasajul relevant: „Faptul că marile puteri îşi utilizează vasalii în calitate de monede de schimb în tranzacţiile geopolitice nu reprezintă nici un secret. La un moment dat, comportamentul lui Băsescu în plan extern a devenit atât de iritant pentru anumite forţe geopolitice încât scoaterea lui din joc a devenit un subiect în cadrul negocierilor marilor puteri. În contextul unor asemenea tranzacţii, forţele geopolitice cu anvergură globală obişnuiesc să facă concesii mutuale în privinţa unor probleme de ordin regional, deseori grupând împreună probleme care nu au vreo legătură evidentă. Nu este exclus ca schimbarea regimului din România, schimbare care implică scoaterea din viaţa politică nu doar a preşedintelui, ci şi a întregii echipe care l-a susţinut, a fost doar o monedă de schimb, o concesie, făcută în cadrul unei tranzacţii geopolitice pe care SUA au încheiat-o în plan internaţional. ”
Ambasada Statelor Unite la Bucureşti a precizat pentru România liberă că Wesley Clark „este cetăţean privat şi nu reprezintă Guvernul Statelor Unite”.
Mesajul transmis de la Moscova conţine toate ingredientele unei manipulări, ipoteză întărită şi de o informaţie publicată ieri de ziarul „Die Presse”. Cotidianul austriac a dezvăluit că prim-ministrul Victor Ponta a angajat, pentru a-şi spăla imaginea şifonată la Bruxelles, compania de PR G+ Europe, aceeaşi companie angajată de Kremlin şi de Gazprom pentru a-i face lobby la Bruxelles.
Surse poloneze au sugerat, totodată, că GPlus ar fi activ implicată, în numele Gazprom, în lobby-ul împotriva exploatării gazelor de şist.
Die Presse a citat comunicatul lui Victor Ponta, de miercuri seară, cel în care se plângea de „propaganda politică”, „inclusiv la nivel european”, şi care ar fi fost remis, în numele lui Ponta, de G+ Europe.
România liberă a contactat filiala din Bruxelles a companiei, unde ni s-a spus că nu ni se poate confirma informaţia pentru că „toată lumea este într-o şedinţă”. G+ Europe este parte a companiei de PR americane Ketchum Inc., care face, la rându-i parte din gigantul media Omnicom Group. Între timp Guvernul României a transmis un comunicat prin care recunoaşte că G+ a contribuit într-adevar la relatarea trimisă presei miercuri seara dar nu a fost semnat nici un contract. Dar nu este prima oara cand G+ Europe ar refuza să divulge identitatea unora dintre clienţii săi.
Cine este Ketchum?
De-a lungul anilor, Ketchum nu a ratat contracte cu aproape nici o mare companie, de la Chase, FedEx, IBM şi Philips până la Forumul Economic de la Davos şi are contracte de peste 100 de milioane dolari cu guvernul american, dar în timp a fost implicată în mai multe scandaluri. În 2003, Ketchum a fost criticată pentru că a facilitat accesul reprezentanţilor Departamentului Educaţiei în talk-show-uri şi a plătit comentatori să scrie articole favorabile agendei Casei Albe, în condiţiile în care legea federală interzice utilizarea banilor publici în astfel de scopuri. În 2004, peste 40 de posturi de televiziune au transmis „o ştire” în care mai mulţi „jurnalişti” lăudau efectele benefice ale unor medicamente. În realitate ştirea era redactată în studiourile Ketchum, „jurnaliştii” erau actori iar beneficiarul era Departamentul Sănătăţii. Procedeul este ilegal pentru că încalcă legea federală, care interzice propaganda.
În 2006, Ketchum a fost angajată pentru două milioane de dolari de Kremlin pentru a promova interesele Rusiei în Statele Unite în timpul summitului G8, a cărui preşedinţie o deţinea Rusia, iar în ianuarie 2007 a mai primit un contract de 845.000 dolari pentru a promova „securitatea energetică”. În august 2007 Gazprom a angajat filiala Ketchum G+ Europe pentru a-i promova interesele în Europa.
Cine este G+ Europe?
Potrivit James Foundation, un think-tank american specializat în problemele Europei de Est şi Eurasiei, acuzat de Moscova că este susţinut de CIA, GazpromExport a plătit G+ Europe 247.000 de dolari pe lună pentru serviciile aduse, cu 147.000 mai mult decât plătiseră firmei de lobby cu care avusese până atunci contract, Gavin Anderson. Dimensiunea lobby-ului rusesc la Bruxelles şi legăturile G+ Europe cu Kremlinul şi cu Gazprom au fost aduse în atenţia publică pentru prima oară în februarie 2009, la o lună după criza gazelor, când, datorită unei dispute cu Ucraina, ruşii au oprit livrarea de gaze pentru jumătate de Europă în plină iarnă, într-un articol din publicaţia online EUObserver. La scurtă vreme, Comisia a suspendat G+ Europe din registrul lobby-iştilor de la Bruxelles pentru că nu a dezvăluit trei contracte pe care le-ar fi avut cu două asociaţii comerciale şi o corporaţie ale caror nume au refuzat sa le desecretizeze. Potrivit G+, valoarea contractelor cu ruşii pentru a face lobby la Bruxelles ar fi fost sub 200.000 de euro pe an dar, potrivit firmelor concurente, aceasta ar fi cuprinsă între trei şi cinci milioane de euro.
Printre lobby-iştii G+ Europe EUObserver îi menţionează pe Peter Witt, fost adjunct al ambasadorului german la UE, Angus Roxburg, fost corespondent al BBC în Cecenia şi pe Gregor Kreutzhuber, fostul purtător de cuvânt al comisarului european pentru Industrie. „Nimeni nu acceptă o reducere de venit ca să plece în PR – scrie publicaţia. Or, în fostele lor poziţii oficiale, Witt ar fi plecat acasă cu 7.000 de euro pe lună, iar Kreutzhuber cu 6.000.
Umbra lui Verheugen
Kreutzhuber nu a fost purtătorul de cuvânt al oricărui comisar european pentru Industrie ci al lui Günther Verheugen, fostul comisar pentru Extindere de pe vremea Guvernului Adrian Năstase. Verheugen a plecat în 2008 din Comisie, lăsând în urmă un scandal de nepotism în care a fost acuzat că şi-a angajat amantele la biroul său, dar şi suspiciunea că a fost racolat de ruşi, după ce a promovat activ proiectul conductei Gazprom pe sub Marea Baltică, Nord Stream, proiect al cărui şef era un fost ofiţer STASI şi care i-a adus fostului cancelar Gerhard Schröder un post cald în Gazprom.
După retragerea din funcţie şi-a făcut propria firmă de PR şi, în 2011, Comisia i-a interzis „din motive etice” să mai pună piciorul în vreo instituţie europeană. Despre Verheugen, Bogdan Baltazar, fost preşedinte de bancă şi consultant financiar, a afirmat în 2004 că pleca de la întâlnirile cu Năstase cu geamantanele pline de tablouri.
Cu cine mai joacă G+ Europe?
Potrivit Jamestown, echipa G+ care lucrează pentru Gazprom ar număra 14 persoane, dintre care 4, în frunte cu Witt, sunt „alocate” exclusiv Germaniei. Într-o anchetă realizată de Gazeta Polska în iunie anul trecut, ceilalţi trei au fost identificaţi ca fiind Kreutzhuber, Daniel Brinkwerth, fost oficial în ministerele Economiei şi de Externe, şi Julius Freytag von Loringhoven, fost expert în energie şi „încălzire globală” pentru British Petroleum.
Unul dintre cofondatorii G+ este Nigel Gardner, fost purtător de cuvânt al Comisiei pentru comerţ şi politică externă. Peter Guilford, un alt cofondator, a fost jurnalist la The Times şi purtător de cuvânt al preşedintelui Comisiei, Romano Prodi. Michael Tscherny a fost purtătorul de cuvânt al fostului comisar pentru Competiţie şi actual premier al Italiei, Mario Monti. Olandezul Hans Kribbe, coordonează legătura G+ cu Kremlinul şi a fost consilierul comisarului pentru Competiţie Neelie Kroes. Anterior fusese consilierul comisarului pentru Piaţa internă, Frits Bolkenstein.
Tim Price, responsabil pentru cooperarea cu serviciul de presă al Kremlinului, a candidat pentru un post de deputat în Parlamentul European din partea Partidului Conservator, după care a trecut la liberali-democraţi. Alţi prieteni ai Gazpromului identificaţi de Gazeta Polska, dar care nu au legături cunoscute cu G+ sunt, în afară de Schröder, fostul premier finlandez Paavo Lipponen, devenit consilier Gazprom pentru Nord Stream, şi actualul comisar pentru Energie, Guenther Oettinger, care a declarat că gazelle de şist nu vor înlocui niciodată în Europa gazul importat din Rusia.
Război împotriva gazelor de şist
Potrivit Gazeta Polska, această echipă redutabilă şi influentă petrece o parte considerabilă de timp şi cheltuieşte sume importante de bani pentru a face lobby în Europa şi, în mod cu totul special în Germania, împotriva exploatării gazelor de şist, în care Gazprom vede o ameninţare serioasă şi căreia vicepreşedintele companiei, Alexander Medvedev, i-a declarat public război într-o reuniune desfăşurată la Bruxelles. Publicaţia poloneză citează chiar doi generali cehi, Andor Sandor, fostul şef al serviciilor de informaţii militare, şi Jiri Sedivy, fostul şef al Marelui Stat Major, potrivit cărora, ruşii au susţinut financiar organizaţiile de mediu pentru a bloca proiecte energetice defavorabile lor, printre care şi exploatarea gazelor de şist sau construcţia de centrale nucleare în Germania. Informaţiile obţinute de Gazeta Polska sunt consistente cu cele publicate în această iarnă de revista The American Interest, care susţine că „Cele mai radicale grupuri de opozanţi ai gazelor de şist sunt ecologiştii şi lobby-ul rusesc” care cheltuieşte „saci de bani” pentru a opri exploatările din Polonia şi a le bloca în restul Europei. Nu este pentru prima oară când România Liberă scrie că moratoriul impus de Guvernul Ponta exploatării gazelor de şist face jocurile Gazprom, dar în condiţiile în care Ponta este legat de Gazprom prin G+, Ponta este obligat să dea explicaţii.