Disputele politice lovesc economia. Statul se împrumută mai scump, investitorii îşi lichidează poziţiile investiţionale într-o ţară preocupată mai degrabă de răfuieli politice decât de creşterea sa economică.
Dezinteresul clasei politice faţă de economie îşi spune cuvântul, iar nota de plată nu întârzie să apară. În toamna anului trecut, când a realizat bugetul pe 2012, Ministerul Finanţelor (MFP) socotea că va plăti 4,3 lei pe fiecare euro împrumutat pe pieţele financiare internaţionale.
Cursul a depăşit însă 4,5 lei, iar statul trebuie să scoată mai mulţi bani pentru plata datoriilor, atât ca urmare a devalorizării leului, cât şi ca o consecinţă a creşterii dobânzilor la care statul se împrumută, reacţie a pieţelor la incertitudinile româneşti.
Care sunt costurile?
MFP s-a împrumutat ieri de 700 milioane lei, bani pentru care va plăti o dobândă de 5,53%. Aceasta este mai mare cu 0,24% faţă de cea plătită pe 18 iunie, lună în care pieţele financiare internaţionale nu erau mai liniştite decât în prezent.
În ultima săptămână de la declanşarea disputelor politice CDS-ul României, prima de asigurare pentru riscul de neplată, a crescut şi cu 20 de puncte procentuale. Dobânzile urmează trendul CDS. Majorarea nu pare mare.
Aplicată însă la zecile de miliarde de lei necesare statului pentru plata datoriei şi refinanţarea acesteia, costurile sunt mari. În 2012 statul urmează să împrumute numai pentru refinanţarea datoriei 53 miliarde lei.
Creşterea dobânzilor cu 0,2% înseamnă costuri suplimentare de 100 milioane lei. Peste jumătate din aceasta este în valută (cea în euro fiind de 40,5% din total).
Devalorizarea monedei naţionale de la cursul de 4,3 leu/euro, luat în calcul la întocmirea bugetului în toamna lui 2011, la nivelul actual de 4,5 lei pe euro (în plus cu 4,65%) semnifică şi ea o creştere a poverii finanţării de aproape un miliard de lei.
Cauze: incertitudinile anului electoral şi absenţa politicilor de creştere
Creşterea CDS nu este semnificativă, spune Melania Hăncilă, economist-şef al Volksbank. „Mă mir că nu a crescut mai mult”, afirmă ea. Paradoxal, aceasta arată însă cât de rău stăm.
Investitorii străini ne tratează cu apatie sau dezinteres. Nu este vorba doar de suspendarea preşedintelui Băsescu, ci de „absenţa unui plan concret de acţiuni orientat spre creşterea economică”, spune ea. „Terminarea disputei politice privitoare la preşedintele Băsescu nu va aduce linişte şi pace brusc”, afirmă economistul.
Investitorii nu sunt interesaţi să vină pe o piaţă pe care nu există creşterea economică necesară susţinerii consumului, după cum se întâmpla în 2008, anterior declanşării crizei. Ei au dubii în privinţa politicilor ce vor fi luate de viitorul Guvern, se tem că măsurile electorale anterioare acestor alegeri vor şubrezi finanţele publice. Actuala guvernare a anunţat că doreşte supraimpozitarea veniturilor mari, dar nu a dat nici un detaliu în plus.
„Nu există interes pentru a investi în România, se vând titlurile de stat româneşti, statul se împrumută din ce în ce mai greu, investiţiile străine scad şi sunt retrase finanţările băncilor străine”, conchide ea.
