Generalul maghiar este de vină pentru executarea tuturor locuitorilor satului Zabalj şi pentru pogromul de la Novi Sad.
Unul dintre cei mai odioşi criminali din timpul celui de-al doilea război mondial s-a născut în Simeria şi a servit ca ofiţer în garnizoanele din Sibiu şi din Lugoj, în timpul îndelungatei sale cariere militare. Este vorba de ministrul-adjunct de război din guvernul nazist al contelui Ferenc Szallasy, instalat de Adolf Hitler la cârma Ungariei, după îndepărtarea de la Putere a amiralului Miklos Horthy. Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner a fost condamnat de două ori la moarte, de către instanţe din Ungaria şi din Iugoslavia. El este cunoscut în istoriografia occidentală sub numele de „Călăul de la Novi Sad”.
Ofiţer „chezaro-crăiesc”
Călăul s-a născut în anul 1890, în Simeria, judeţul Hunedoara, într-o familie de germani. Certificatul său de naştere a fost eliberat pe numele Ferenc Zeidner, însă, în perioada interbelică, el şi-a schimbat numele în Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner. El a urmat, încă din adolescenţă, cariera militară şi a absolvit Academia Militară Tereziană de lângă Viena. Înainte de primul război mondial, Ferenc Zeidner a servit, ca ofiţer „chezaro-crăiesc”, adică în armata austro-ungară, în garnizoane precum Sibiu ori Lugoj. După izbucnirea primului război mondial, el a fost numit la comanda unei subunităţi de artilerie, cu rangul de locotenent, apoi a devenit ofiţer de stat major, cu rangul de căpitan. După destrămarea Imperiului Austro-Ungar, el a rămas în Ungaria şi a urcat în ierarhia militară, până la rangul de general. După ascensiunea lui Adolf Hitler la putere, Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner s-a făcut remarcat prin germanofilia sa asumată, precum şi prin antisemitismul afişat cu ostentaţie. Generalul originar din Simeria a ocupat diferite funcţii de comandă, printre care cea de şef al armatei maghiare care a ocupat regiunea sârbească Novi Sad. În acea perioadă, el s-a făcut vinovat pentru moartea a peste 4.000 de persoane.
Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner a format adevărate batalioane ale morţii, sub conducerea colonelului Laszlo Deak. Acestea aveau misiunea să lupte împotriva partizanilor sârbi, dar şi să organizeze represiunea împotriva localnicilor din Voivodina. Printre altele, la ordinul generalului Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner, toţi locuitorii satului Zabalj au fost executaţi, pentru că ar fi sprijinit partizanii. Tot generalul originar din Simeria a ordonat progromul de la Novi Sad, în care au fost ucise circa 800 de persoane, evrei şi sârbi. Ororile comise de trupele de sub comanda lui Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner au stârnit indignarea unui politicieni din Ungaria horthystă. În condiţiile în care amiralul Miklos Horthy începuse negocierile cu Marea Britanie şi cu Statele Unite ale Americii, generalul criminal a fost rechemat de la comanda armatei staţionate în Voivodina şi pus sub condamnare. El, împreună cu alţi ofiţeri maghiari, a fost condamnat la închisoare. Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner nu a rămas să-şi ispăşească pedeapsa de 15 ani de închisoare.
El a fugit în Germania, unde a cerut azil politic. Nu doar că a primit acest azil, ci a şi fost numit la comanda unei unităţi SS. După ce Adolf Hitler a decis îndepărtarea de la putere a amiralului Miklos Horthy, pe care îl suspecta de trădare, în Ungaria a fost instaurat un regim nazist mult mai dur decât guvernul fascist al lui Horthy. În fruntea noului guvern nazist a fost numit contele Ferenc Szallasy. Generalul Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner a revenit în Ungaria, unde a fost numit în postul de ministru-adjunt de Război. De asemenea, el a primit misiunea să organizeze o legiune ungară în cadrul SS, însă nu a mai apucat să facă acest lucru. Generalul originar din Simeria a fost luat prizonier de către armata americană. Apoi, americanii l-au extrădat în Ungaria, unde un tribunal l-a condamnat la moarte. La cererea Iugoslaviei, el a fost extrădat pentru a fi judecat şi în această ţară. Astfel, un tribunal al partizanilor, în anul 1946, l-a judecat din nou pe generalul Ferenc vitéz Feketehalmy-Czeydner, l-a declarat vinovat şi l-a condamnat la moarte. Călăul de la Novi Sad a fost executat, prin spânzurare, la locul uneia dintre crimele sale, în satul Zabalj.
