Poziţiile exprimate până acum de mai multe ambasade occidentale, raportul de ţară pe justiţie al Comisiei Europene şi puterea pe care încă o are preşedintele ţin în şah interesele politice care gravitează numirile de noi procurori-şefi la DNA şi Parchetul General.
Ministrul Justiţiei, Titus Corlăţean, a declarat că se va gândi zilele următoare dacă va face propunerile de numiri în funcţii de conducere la DNA înaintea raportului de ţară, deoarece, în cazul unei reacţii negative la nivel prezidenţial, s-ar putea genera un nou conflict. Corlăţean a făcut această declaraţie în contextul în care în luna august expiră ultima prelungire pentru Daniel Morar la şefia DNA, iar în luna octombrie expira prelungirea mandatului procurorului general Codruţa Kövesi.
Potrivit legii, ministrul Justi-ţiei poate doar propune nişte nume Consiliului Superior al Magistraturii. După evaluări, CSM transmite Presedinţiei acele propuneri sau altele, dar cel care decide pe cine numeşte este şeful statului. Preşedintele poate refuza propunerile CSM şi poate numi alte persoane. Procurorul general poate prelungi de cel mult două ori mandatul expirat. Sâmbătă, procurorul general a prelungit mandatele procurorilor Laura Oprean şi Carmen Gâlcă, adjuncţii şefului DNA, şi pe cel al procurorului-şef de secţie DNA, Doru Ţuluş. Procurorul general Codruţa Kövesi şi şeful DNA, Daniel Morar, au avut câte două mandate de câte trei ani (legea interzice mai multe) şi câte două prelungiri. Atât procurorul general, cât şi şeful DNA au fost lăudaţi constant în rapoartele de ţară ale Comisiei Europene, de la integrarea noastră din 2007. De asemenea, au fost frecvent lăudaţi şi chiar apăraţi de ambasadori acreditaţi la Bucureşti, precum cei ai SUA, Marii Britanii, Olandei sau Germaniei. Aceste poziţii s-ar fi numărat de altfel printre motivele pentru care USL n-a îndrăznit să-i schimbe imediat după instalarea Guvernului Ponta.
Ce se întâmplă?
Surse PSD spun totuşi că în laboratoarele USL se pregătesc proiecte prin care să se elimine textul de lege care conferă preşedintelui ţării puterea de decizie în numirea şefilor de la Ministerul Public şi de la DNA. Scopul eliminării prerogativelor prezidenţiale ar fi alegerea unor persoane dispuse să închidă dosarele grupurilor de interese care gravitează în jurul USL, după modelul exersat de PSD între 2001 şi 2004. Se speră, astfel, închiderea unor dosare penale, ca, spre exemplu, cele deschise pe numele celor care au încercat să-l scape de puşcărie pe „infractorul” Adrian Năstase, cum ar fi fostul şef al Inspectoratului pentru Construcţii, Adrian Grăjdan, şi după lotul doctorului Şerban Brădişteanu, cu repre-zen-tanţi ai Ministerului de Interne care au îngreunat încarcerarea condamnatului.
De asemenea, prin maşi-naţiuni oculte, se pot cere restituiri de dosare penale aflate acum în stare de judecată, cu motivul completătii cercetărilor, iar după aceste „completări” să fie clasate. Şi acest model a fost intens exersat între 2001-2004 (vezi dosarele „Bancorex”, „Firul roşu”, „Afişele lui Iliescu” etc.).
Comisia Europeană ar sancţiona prompt astfel de practici în raportul final din această lună din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), acesta constituind un nou motiv al amânării propunerilor, spun sursele RL. „Se observă că singurii de care se mai tem membrii Guvernului Ponta sunt experţii Comisiei Europene care fac raportul MCV. Dacă n-ar fi fost vorba de acest raport de care depinde şi intrarea noastră în spaţiul Schengen, ar fi încălcat legile fără jenă, aşa cum a făcut Ponta, care nu a respectat decizia Curţii Constituţionale şi s-a dus la summitul de la Bruxelles, sau cum au dat ordonanţe de urgenţă, spre exemplu ca să-l apere pe Voiculescu de condamnare şi pe Ponta de plagiat”.
Guvernul Ponta nu forteaza acum schimbarea legii pentru numirile la DNA şi Parchetul General pentru că are nevoie de o notă bună de la experţii de la Bruxelles. Un raport pozitiv ar atenua urmările scandalurilor succesive, de la cele de preluare abuzivă a unor instituţii pentru a le putea controla, ca ISC sau Monitorul Oficial, până la acuzaţii de furt intelectual, conflicte de interese, incompatibilităţi.
„Dacă această notă va fi bună, în nici un caz nu va fi meritul Guvernului, ci al Justiţiei. Parchetele şi Agenţia Naţională de Integritate şi-au făcut bine dosarele, iar instanţele, în special cele de la Înalta Curte, au pronunţat condamnări”, spun specialiştii.
Oana Schimdt Hăineală, procuror, vicepreşedinte CSM, nu crede că USL va îndrăzni să facă astfel de modificări legislative. „Nu cred că procedura de numire în funcţiile din Ministerul Public (Parchetul General şi DNA – nn) va forma obiectul unei modificări legislative, afirmaţie pe care o fac şi pentru că una din recomandările Comisiei Europene, care a revenit constant în rapoartele de ţară, a fost garantarea stabilităţii cadrului legislativ în materie”, a declarat pentru RL vicepreşedinta CSM.
