Andrei Năstase, fiul cel mare al fostului premier Adrian Năstase, a susţinut, duminică seară, că este dispus să semneze o solicitare de graţiere a tatălui său pe care să o înainteze preşedintelui Traian Băsescu, însă nu crede că şeful statului va semna documentul sau că tatăl său va fi de acord, potrivit Mediafax.
Andrei Năstase a fost întrebat dacă este dispus sau dacă s-a gândit să ceară graţierea tatălui său, după ce acesta a fost încarcerat.
„Eu sunt dispus să fac orice posibil să-l aduc pe tatăl meu acasă. Dar nu ştiu dacă tatăl meu, la rândul lui, ar accepta ideea ca cel care sau cei care l-au condamnat să-i semneze această cerere. Eu aş fi dispus chiar personal să merg la porţile Palatului Cotroceni şi să o depun oricând, pentru că până la urmă interesul meu este ca tatăl meu să nu fie neglijat, acolo unde este cineva să aibă grijă de el şi să-l văd acasă. Cred că lucrurile au mers şi lumea nu a fost pregătită, lucrurile au mers mult prea departe. Nimeni nu cred că se aştepta să ajungem aici, să ajungem în situaţia asta. Dar eu pentru tatăl meu sunt dispus să fac orice, absolut orice”, a spus Andrei Năstase, într-o emisiune la Antena 3.
El a precizat că s-a gândit la această solicitare în favoarea lui Adrian Năstase, dar nu crede că ar fi semnată.
„M-am gândit, bineînţeles, dar de asemenea nu cred că ea va fi semnată, nu cred că m-ar ajuta în vreun fel, dar cu siguranţă m-am gândit să o fac”, a precizat fiul fostului premier.
Ulterior, fiul lui Adrian Năstase a menţionat că speră că preşedintele Traian Băsescu l-ar putea graţia pe tatăl său, despre care a susţinut că este „un deţinut politic”.
Cu toate acestea, Andrei Năstase nu a precizat dacă s-a hotărât să ceară graţierea fostului premier.
Potrivit Legii nr. 546/2002 privind graţierea, aceasta poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constituţie.
Legea prevede că graţierea individuală se acordă la cerere sau din oficiu, numai după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.
Art. 4 din Legea 546/2002 stabileşte că cererea de graţiere individuală, împreună cu actele anexate, se adresează Preşedintelui României şi poate fi făcută de către persoana condamnată, apărătorul ori reprezentantul legal al acesteia sau de către soţul persoanei condamnate, ascendenţii, descendenţii, fraţii, surorile ori copiii acestora, precum şi de aceleaşi rude ale soţului persoanei condamnate.
Prin decret se pot graţia una sau mai multe pedepse, iar graţierea individuală se acordă numai pentru pedepse privative de libertate, aceste dispoziţii aplicându-se în mod corespunzător şi sancţiunilor cu închisoare contravenţională. Nu pot fi graţiate pedepsele deja executate, pedepsele a căror executare nu a început din cauza sustragerii condamnatului de la executare, condamnările cu suspendarea executării pedepsei, pedepsele complementare şi cele accesorii.
Potrivit legii, graţierea individuală nu are efect asupra laturii civile şi asupra măsurilor administrative pronunţate într-o cauză penală.
Potrivit art.10 din legea menţionată, în situaţia respingerii cererii de graţiere, actul de respingere va fi comunicat persoanei care a introdus cererea, în termen de 30 de zile de la data adoptării deciziei de către Preşedintele României.
Graţierea se aplică în termen de cel mult 48 de ore de la data publicării actului de graţiere în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Legea 546/2002 mai prevede că graţierea nu împiedică exercitarea căilor extraordinare de atac de către condamnat şi nu poate constitui temei pentru respingerea acestora.
