Galeria Galateca ne propune de mâine două expoziții, una de sculptură și una de ceramică, aparținând artistelor Elena Dumitrescu și Maria Cioată.
Prima, intitulată “Un loc sigur”, aparținând Elenei Dumitrescu, tratează un subiect de o sensibilitate aparte, un proiect inspirat de expe-riența maternă a artistei.
Expoziția cuprinde lucrări recente, realizate în perioada 2015-2016, ce tratează o temă de care artista este foarte atașată – universul copilăriei descoperit dintr-o perspectivă personală, maternă.
Sculpturi supradimensionate, din papier maché, redau un univers fragil, sensibil şi special, proiectând experienţa unică de părinte, deopotrivă martor şi participant. Viața sa cotidiană, dublată de spiritul efervescent al lucrului continuu în atelier, este pentru artista Elena Dumitrescu cea mai fertilă zonă de inspirație.
“Figurile portretizate sunt clasice, arhetipale, dar investite cu trăsături dragi, binecunoscute, ale copiilor săi, care i-au populat opera încă de la apariția lor pe lume. Trecerea de la figuri arhetipale, inspirate de clasicismul greco-roman sau de iconografia romanică și a Renașterii timpurii italiene, la figuri particulare, recognoscibile, aflate în proximitatea artistei, s-a petrecut în mod firesc, mai întâi sub formă de simboluri ale maternității – siluete schematice, fetuși, bebeluși sau diverse ipostaze ale mamei și copiilor, iar apoi ele au devenit din ce în ce mai personalizate, cu trăsături particulare, ca lucrul după model – până la portrete și figuri întregi de copii care se joacă sau care se îmbăiază și jucării din bronz, create într-un spirit ludic de sorginte pop”, a precizat Simona Vilău, curatorul expoziției.
Black Cube „Căile sufletului“
Cea de-a doua expoziție este un nou proiect, Black Cube “Căile sufletului”, a artistei Maria Cioată, ce cuprinde mai multe instalaţii din ceramică, un adevărat spectacol vizual prin întrepătrunderea luminii şi umbrelor, suprapunerea de texturi, jocul formelor şi volumelor.
“La nivel morfologic, ceramica Mariei Cioată exprimă magistral compatibilitatea fizicii cu voinţa artistică. Ingenioase şi surprinzătoare, piesele sale seduc prin rafinament, discreţie, coerenţă şi nu în ultimul rând, prin simţul măsurii. Artista ştie nu doar cum, ci mai ales când şi unde să se oprească. Structurile sale de porţelan, deopotrivă compacte, centripete şi fluide, adeseori traforate, se întâlnesc cu sita sau volutele metalice, în jocuri ale luminii şi umbrelor, întotdeauna cu rol activ în compoziţii. Dincolo de aspectele cu caracter intuitiv, tehnic, ori decorativ, avem însă de-a face cu o formă particulară de interogaţie privind finitul şi eternul.”, spune unul dintre curatorii acestei expoziții, Mihai Plămădeală.
Ambele expoziții rămân deschise la Galateca până pe 18 februarie 2017.
