Patronatul Difuzorilor de Presă (PDP), afiliat al Uniunii Generale a Industriașilor din România (UGIR), a transmis memorii Guvernului și Parlamentului, prin care cer facilități similare cu cele existente în majoritatea statelor Uniunii Europene.
Cele două memorii, transmise atât instituțiilor în cauză, cât și premierului Sorin Grindeanu și președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, personal, pornesc de la situația dezastruoasă a difuzării presei scrise și a presei scrise în general, din ultimii ani.
Potrivit celor două documente (care conțin aceleași argumente și revendicări), remise “României Libere” de către președintele PDP, Adrian Moroianu Geamăn, “la nivelul anului 2017, rețelele tradiționale de difuzare a presei scrise din România cuprind aproximativ 15.000 de salariați și sunt responsabile pentru vânzarea a peste 75% din volumul presei scrise, printr-un număr de circa 3.500 de magazine și chioșcuri stradale, la care se adaugă portofoliul firmelor care distribuie abonamente (5% din volum). Diferența de aproximativ 20% din tiraje este distribuită prin supermarket-uri și mall-uri”.
Industria e la pământ
Activitatea de difuzare a presei a devenit vulnerabilă în ultimii ani, se arată în memorii, în principal din următoarele cauze:
– Scăderea tirajelor la cotidiane, săptămânale și publicații periodice.
– Creșterea nesustenabilă a salariului minim brut (în numai 8 ani, de la 600 de lei la 1.450 de lei) – creștere de 141% vs. creștere de 20% a productivității muncii în acest domeniu.
– Creșterea cheltuielilor cu impozitele și taxele locale, cu utilitățile pubblice, cu transportul și mentenanța parcurilor auto.
– Politicile fiscal și măsurile administrative adoptate de Consiliile Locale.
– Contractele de închiriere a domeniului public încheiate pe perioade scurte de timp (6 luni, 1 an), care contribuie la nesiguranța activității.
– Multe edituri au falimentat sau sunt în insolvență.
Consecința acestor cauze obiective, susțin sindicaliștii, a fost falimentarea a peste 50% din firmele care distribuie presă, în perioada 2013 – 2016. Restul de 50% au înregistrat pierderi.
Revendicările
Pentru a salva industria, patronatul difuzorilor de presă cer autorităților următoarele facilități:
– Subvenționarea prețului unor abonamente anuale la cotidianele și săptămânalele centrale și locale, corespunzător unei cote de 10% din tirajul mediu lunar înregistrat în anul anterior.
– Abonamentele subvenționate să fie distribuite către școli, spitale, cămine de bătrâni, biblioteci și penitenciare.
– Scutirea de la plata impozitului pentru sediul administrative, depozitele, magazinele, chioșcurile și autovehiculele folosite în distribuția de presă, pe perioada 1 iulie 2016 – 31 decembrie 2026.
– Stabilirea unei chirii de ocupare a domeniului public de maximum 0,5 lei/mp/zi pentru spațiile pe care sunt amplasate magazinele și chioșcurile de presă.
– Vouchere pentru 50% din cheltuielile cu benzina, energia electrică și gazele naturale consumate de mașinile, sediile, depozitele, magazinele și chioșcurile implicate în difuzarea presei.
– Înființarea unui Fond Special pentru Mass-Media, prin plata lunară a unei cote de 2% din adaosul stabilit de toți comercianții de alcool din țară.
Cum e în UE
Internetul și evoluția tehnologiei au afectat presa scrisă din întreaga lume. În unele țări mai mult, în altele mai puțin, iar cele mai puțin suferinde la acest capitol sunt acelea unde autoritățile au luat măsuri similare cu cele cerute de difuzorii și editurile de presă de la noi.
În Uniunea Europeană sunt multe state care protejează editarea și difuzarea publicațiilor prin subvenții și scutiri de taxe. Austria, de exemplu, a adoptat o lege a subvențiilor pentru presă încă din 2004 și alocă anual peste 12,8 milioane de euro, arată analiza realizată de Romedia și remisă “României Libere”. În Danemarca, subvențiile indirecte sunt acordate de stat prin reducerea TVA pentru toate tipurile de publicații printr-un sistem de subvenționare parțială (maximum 60%) a costurilor de distribuție. Și în Franța a fost redus TVA pentru distribuția presei, la fel și în Finlanda sau Suedia. De asemenea, subvenții consistente acordă state precum Ungaria, Portugalia sau Belgia. Iar exemplele pot continua.
