Pasul înapoi făcut de puterea PSD-ALDE, după ce zile la rând sute de mii de români au protestat pe străzi: Guvernul Grindeanu a adoptat și publicat o ordonanță de urgență prin care s-a abrogat întru totul mult contestata OUG 13, care, prin modificarea legislației penale, îi salva de răspunderea penală pe politicienii cu funcții publice. Însă, ordonanță de abrogare poate fi respinsă de Parlament, astfel mult hulita Ordonanță 13 poate intra în vigoare.
Potrivit expunerii de motive, OUG 13 se abrogă din cauza protestelor din stradă, “pe fondul tensiunilor create”, deoarece “există un pericol real de dezbinare a societății”, iar “tensiunile existente pot fi înlăturate prin abrogarea expresă și imediată a acelor texte care au suscitat reacții masive”.
S-au abrogat toate modificările făcute la Codul penal care urmau a intra în vigoare vineri, iar modificările din Codul de procedură penală, care intraseră în vigoare din momentul publicării OUG 13, au fost eliminate, textele vechi reintrând în vigoare de astăzi.
Citește și: Cacealma. Ce ascunde pasul înapoi făcut de PSD și Liviu Dragnea | ANALIZĂ
Liviu Dragnea, președintele PSD, al Camerei Deputaților și șeful real al Guvernului, a anunțat că îi propune premierului să abroge Ordonanța 13, prin care s-a modificat legislația penală în folosul politicienilor penali. Motivul: nu vrea război social. Minciună! În realitate, Avocatul Poporului, juristul Victor Ciorbea, i-a arătat lui Dragnea greșelile de neconstituționalitate din textul redactat de oamenii ministrului Justiției Florin Iordache. Așa a aflat Dragnea că nu-i poate trece ordonanța de Curtea Constituțională, cu toate că majoritatea judecătorilor sunt apropiați de PSD. Dacă lasă ordonanța să parcurgă traseul judecății la CCR, adică alte cel puțin cinci zile de proteste masive în Capitală și țară, Dragnea și PSD nu au decât de pierdut. Încrederea propriilor alegători, altădată captivi ai PSD, se va prăbuși. Așa că Dragnea a ales o retragere strategică… citește mai departe aici…
În privința modificărilor Codului Penal prin OUG 13, NU sunt consecințe juridice deoarece NU au fost în vigoare.
Modificările făcute în Codul de Procedură, deși au fost în vigoare câteva zile, nu au nici ele consecințe juridice pentru dosarele mai vechi deoarece în materia procedurală nu se aplică principiul legii mai favorabile. Așa că denunțurile din dosarele Microsoft, spre exemplu, rămân valabile.
Doar denunțurile făcute în cele câteva zile cât a fost în vigoare ordonanța nu sunt valabile decât pentru fapte săvârșite în urmă cu cel mult șase luni. Cei care au făcut denunțuri în aceste zile pentru fapte cu o vechime mai mare de șase luni, pot să le depună din nou, mâine, și ele vor fi luate în considerarea pentru declanșarea urmăririir penale deoarece pentru Codul de Procedură Penală nu funcționează principiul legii mai favorabile.
Reamintim că prin OUG 13 era golită de conținut infracțiunea de abuz în serviciu, era dezincriminată neglijența în serviciu și favorizarea făptuitorilor, dacă favorizarea era săvârșită de cei care emit acte normative (demnitari, miniștri etc). Plus că erau exonerate de pedepse și rudele, până la afini de gradul al II-lea.
Altfel spus, politicienii de la conducerea țării nu puteau fi anchetați pentru infracțiuni de serviciu.
Mai este un proiect de lege controversat, cel al grațierii, care nu a fost adoptat prin ordonanță de urgență, ci a fost trimis ca proiect spre dezbatere în Parlament. Și acest text de lege este controversat deoarece grațiază pedepse până la cinci ani închisoare de care beneficiază în special politicienii condamnați.
Stenograma. În trei replici, Guvernul Grindeanu modifică politica penală, ca în totalitarism
Modificarea legilor penale s-a făcut în timp record, prin trei replici.
Premierul Grindeanu : Aveți toate avizele, dle ministru?
Ministrul Justiției: Da.
Premierul: Dacă există obiecții? Dacă nu, este adoptat!
De ce trebuie să demisioneze întregul Guvern Grindeanu
Ce a provocat ieșirea în stradă a sute de mii de români? Faptul că două ordonanțe de urgențe au fost făcute în secret și urmau a fi adoptate și publicate în Monitorul Oficial tot în secret. Jocurile au fost stricate de prezenta președintelui României la ședința de Guvern cu pricina, din data de 18 ianuarie 2017. Ulterior, simulând consultarea publică, ministrul Justiției a discutat cu membrii Consiliului Superior al Magistraturii și cu asociațiile profesionale din Justiției, care au fost împotriva modificărilor Codului Penal si ale Codului de Procedură Penală . Ministrul a simulat și o consultare publică. A promis că va ține cont de obiecții și va ajusta textele actelor normative conform cu propunerile făcute.
Apoi, atât ministrul Justiției, cât și premierul Grindeanu au promis că nu vor publica forma finală a textelor fără a le face publice și a se consulta, din nou, public. Nu s-au ținut de promisiune. Au trimis seara textul final CSM-ului, mimând consultarea, și în aceeași seară, pe la ora 21.00, au adoptat actele normative, iar după miezul nopții le-au publicat în Monitorul Oficial. Fără a aștepta avizul CSM-ului, impus de lege.
În sedința de Guvern, potrivit stenogramelor făcute publice, ministrul Justiției l-a mințit pe premier, susținând că are toate avizele, adică și avizul CSM.
După declanșarea scandalului public, soldat cu manifestațiile maraton în toată țara, premierul a spus că responsabilitatea este a ministrului Justiției. S-a înțeles că îl va demite pe ministrul Iordache. Nu a făcut-o. Firesc ar fi fost ca întregul Guvern Grindeanu să-și dea demisia.
Cine pe cine și pe ce dă vina
Pesediștii dau vina pe lipsa de comunicare. De asemenea, se caută precedente exterioare demersului lor: PSD invocă faptul că fostul ministru al Justiției, Raluca Prună, din guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, a modificat legea penală tot prin ordonanță de urgență. Iar Guvernul Grindeanu nu a făcut altceva decât să copieze precedentul.
Însă, fostul ministru al Justiției, Raluca Prună a făcut modificări strict impuse de Curtea Constituțională și Directivele europene, cu avizele Consiliului Superior al Magistraturii, fără a adăuga și alte modificări, justificând, astfel, urgența emiterii actului normativ (OUG 18/2016)
Spre deosebire de Raluca Prună, actualul ministru Iordache a adaugat multe alte modificări ale codurilor penale, care nu apar în decizii CCR, precum reducerea pedepsei pentru abuz în serviciu de 7 ani închisoare la 3 ani, dezincriminarea neglijenței în seviciu (din categoria infracțiunilor de serviciu), dezincriminarea favorizării faptuitorului de către politicieni, protejarea de răspunderea penală a rudelor politicienilor cu funcții, până la afinii de gradul al II-lea, impunitatea pentru emiterea actelor normative fără respectarea legii (din categoria infracțiunilor contra Justiției).
Minciuni de genul că abuzul în serviciu este o infracțiunea stalinistă, cum susțin unii lideri PSD, au stârnit revolte deoarece această infracțiune se regăsește în convenția ONU, în legislația țărilor europene. Spre exemplu, în Franța abuzul în serviciu cu consecințe juridice este pedepsit cu 10 ani închisoare și amendă de 150.000 de euro, iar abuzul fără consecințe – cu 3 ani închisoare și amendă de 75.000 de euro. La noi, PSD a vrut să incrimineze abuzul in serviciu cu doar 3 ani si numai si numai dacă prejudiciul depășește 200.000 de lei ( In varianta inițială au mai pus o condiție aberantă: plângerea prealabilă, făcând imposibilă declanșarea urmăririi penale).
Chiar dacă OUG 13 a fost abrogată cu o altă ordonanță (în care Guvernul Grindeanu a strecurat și o greșeală: menținerea unui alineat declarat neconstituțional de CCR), PSD a anunțat că nu renunță la modificarea legislației penale. Pentru a le legifera, PSD va încerca să repună pe rol, în Parlament, textele care modifică infracțiunile de serviciu, așa cum își doresc penalii. În fond, e vorba de libertatea pesediștilor cu dosare penale care riscă o condamnare cu executare, cum este liderul Liviu Dragnea. Și pentru a-i salva de pușcărie și de confiscarea averii pe penali, conducătorii PSD sunt capabili să ignore sutele de mii de români din stradă.
Cum poate puterea să impună ca lege în vigoare textele din OUG 13, care îi feresc de răspunderea penală pentru infracțiunile de serviciu și pentru cele contra Justiției
Parlamentarii PSD – ALDE pot repune în legislație actele normative care îi ajută pe penali să scape de răspunderea penală pentru infracțiunile de serviciu și cele contra Justiției prin două modalități. Prima modalitate: Parlamentul respinge Ordonanței 14 , care abrogă ordonanța salvatoare pentru penali, astfel că lasă în vigoare textele de lege hulite de sute de mii de oameni; a doua: printr-un nou text de lege care să fie votat de Parlament.
