Pe fondul unei revigorări a naționalismului anti-Soros, foștii comandanți ai Securității s-au relansat în viața publică și rescriu istoria contemporană a României. Ultimul ei șef, Iulian Vlad, colindă țara și este întâmpinat cu onoruri de către Academia Română, politicienii locali și presă.
Complicitatea Academiei Române
„Nu am nimic să-mi reproșez“, a spus Iulian Vlad, la o dezbatere organizată în octombrie 2016 la Timișoara – orașul de unde a pornit schimbarea de regim din decembrie 1989 – chiar în Aula Academiei Române din acel oraș. Academia nu a explicat de ce a găzduit acest eveniment, organizat de Asociația cadrelor militare în rezervă și retragere din Serviciul Român de Informații, cu ocazia lansării unei cărți scrise de Aurel Rogojan, „Factorul intern. România în spirala conspirațiilor“. Rogojan este el însuși un fost general de Securitate, fiind șeful de cabinet al lui Vlad. Născut în urmă cu 63 de ani la Ceica, lângă Beiuș, absolvent al Liceului Samuil Vulcan și apoi șef de promoție al Școlii de ofițeri de Securitate, Aurel Rogojan a fost până în 1989 șeful de cabinet al șefului Departamentului Securității Statului, Iulian Vlad. Specialist în contraspionaj, și-a continuat cariera ca general SRI și profesor, până în 2006, la Academia Națională de Informații – instituția de învățământ superior patronată de acest serviciu și la care generalul Gabriel Oprea a fost îndrumător de doctorat.
Președintele filialei din Timișoara a Academiei este Ioan Păun Otiman, fost senator al Partidului Alianței Civice, între 1992 și 1996, și senator PNL în perioada 2000-2004. Jandarmeria a asigurat paza evenimentului și i-a legitimat pe cei prezenți.
Apologia Securității
În ultimele luni, Vlad și Rogojan au fost la Oradea, Râmnicu Vâlcea, Arad și Baia Mare. Doar la Timișoara au fost primiți cu ostilitate. „Nu vă este rușine să mințiți? Cum puteți spune că Securitatea nu a tras în populație?!“, i-a strigat un profesor de istorie din Timișoara, rănit la Revoluție. „Mi-am făcut datoria față de țară, pentru că am jurat credință poporului român și patriei. Când Ceaușescu a dispus să se tragă, eu m-am dezis de el. Au fost trei procese împotriva mea, am fost condamnat la 25 de ani de închisoare, am executat patru ani. Când s-a tras la Timișoara am dat ordin ca tot armamentul să fie pus în magazii“, a susținut fostul general de securitate. Potrivit lui Vlad, Securitatea „și-a făcut datoria“. „Instituția în fruntea căreia mă găseam de mai bine de doi ani și-a făcut datoria. Nu exagerez dacă spun că și-a făcut cu prisosință datoria în sensul că toate informațiile, nu puține la număr și foarte importante din punct de vedere operativ, au fost aduse la cunoș-tința șefului statului, pentru că lui și numai lui ne subordonam în mod nemijlocit“, a susținut el.
Evenimentul s-a încheiat cu o sesiune de autografe. Pe holul Academiei era întins un cearceaf imens pe care scria „Frații și părinții noștri zac acuma morți / În timp ce criminalii își lansează cărți! Timișoara nu iartă și nu uită!“. Presa locală și centrală a relatat evenimentul pe larg.
Primirea lui Vlad cu onoruri marchează o schimbare radicală față de anii ’90, când localnicii au blocat dezvelirea unui bust al unui fost general din trupele de securitate. La mijlocul anilor ’90, Jandarmeria din Timișoara invita lumea să asiste la dezvelirea bustului generalului Ion Bunoaica – cel care a fost șeful Brigăzii Trupelor de Securitate din Timișoara, implicat în represiunea de până în 21 decembrie 1989. Acțiunea a fost oprită ca urmare a intervenției societății civile, iar Doru Braia s-a legat cu lanțuri de bustul ce urma a fi dezvelit.
Primarul Cherecheș, extaziat de contact
La Baia Mare, în vara lui 2014, generalul Rogojan și-a lansat cartea la Teatrul Dramatic din oraș, în prezența primarului Cătălin Cherecheș. Iată cum era prezentată această lansare, de către un site: „Multe din dezvăluirile generalului Rogojan din aceste volume au provocat șoc și groază în rândurile „intelectualilor patriei“, devoalând secretele murdare ale unor personaje precum Cărtărescu, Patapievici, Liiceanu, Pleșu, Dinescu, Tismăneanu și alți «disidenți» și trădători ai Securității, profitori ai tuturor regimurilor, între care, la loc de necinste, se află și agentul KGB Ion Mihai Pacepa“. Potrivit presei locale, primarul Cătălin Cherecheș a numit cartea „o întâlnire cu istoria, o întâlnire cu România“ și a îndemnat la respectarea și prețuirea oamenilor valoroși din preajma noastră. Președintele de la acel moment al Consiliului Jude-țean Maramureș, Zamfir Ciceu (PNL), a apreciat că volumul este, „pe de o parte, o lectură utilă pentru cititorul neavizat și o lectură obligatorie pentru cei angajați temporar în administrație sau politică“, constituindu-se, depotrivă, într-o lecție de istorie și una de jurnalism – scria Graiul Maramureșului.
Academia Română a fost din nou prezentă la acest eveniment, prin istoricul Dinu C. Giurescu. „România liberă“ a scris că Giurescu a fost recrutat de către Securitate în martie 1967, potrivit unei adeverințe CNSAS, postată pe site-ul instituției. El a fost deputat PC – formațiunea condusă de Dan Voiculescu – dar a demisionat din această poziție pentru că a fost ales vicepreședinte al Academiei Române. Și la Râmnicu Vâlcea, cuplul Vlad-Rogojan a strâns toată nomenclatura politică locală. „Vicepreședintele Consiliului Județean Vâlcea s-a ÎNCLINAT în fața fostului șef al SECURITĂȚII, Iulian VLAD“, titra un ziar local. „Pentru județul nostru, este o onoare deosebită să-i avem în mijlocul nostru pe oamenii care au făurit, la un moment dat, România modernă și au vegheat ca această Românie modernă să nu se destrame”, a spus Adrian Bușu (ALDE), la acel moment – octombrie 2016 – vicepreședintele CJ Vâlcea. Un eveniment asemănător a avut loc în 2011, la Cluj, și, potrivit istoricului Vladimir Tismăneanu, au fost prezenți Vasile Pușcaș, fost ministru consilier al Ambasadei României la Washington, fost ministru PSD al integrării europene, director al Institutului de Relații Internaționale al Universității „Babeș-Bolyai“ și Doru Radosav, directorul BCU din Cluj.
Pregătit în URSS
„A-l ridica în slăvi pe Iulian Vlad echivalează cu o pălmuire a tot ceea ce înseamnă istoria rezistenței democratice din România comunizată. Generalul de securitate Iulian Vlad a fost direct implicat în reprimarea mișcării de protest anti-totalitar de la Brașov din noiembrie 1987. La fel, în timpul când el era șeful suprem al Securitătii, a fost ucis inginerul Gheorghe Ursu. Lista fărădelegilor sale este fără capăt…“, scria, în octombrie 2016, istoricul Vladimir Tismăneanu. El relatează că Vlad s-a născut la 23 februarie 1931 în satul Gogoșița, comuna Gogoșu, județul Dolj, în familia lui Nicolae, de profesie cântăreț bisericesc, și a soției sale, Elena. Viitorul șef al Securității a fost activist de partid de la 16 ani, iar din 1952 a lucrat în Ministerul Afacerilor Interne/ Departamentul Securității. Între 1956 și 1957 a urmat un curs de specializare în URSS. A condus Departamentul Securității Naționale între 1987 și 1989.
Poporul chinez, veșnic recunoscător
În 2013, Iulian Vlad a fost premiat de Casa Prieteniei Româno-Chineze. Ponta era președintele acestei asociații, iar Iulian Vlad – vicepreședinte. „La începutul anilor ’90, pe când mă aflam în detenție la Jilava, în mod cu totul neașteptat am primit vizita la închisoare a domnului JIA CHUNWANG, ministrul Securității Statului al Republicii Populare Chineze și, mai apoi, pentru mulți ani, procuror general al Chinei. Venise într-o vizită de lucru în România și a cerut să mă vadă. Pe parcursul mai multor ani avusesem o conlucrare fructuoasă în beneficiul țărilor noastre“, a relatat Vlad, în momentul primirii premiului.
Filip Teodorescu, fostul colonel securist care le știe pe toate
Unul dintre cei care dă, astăzi, lecții de democrație este Filip Teodorescu (77 de ani), fost colonel de Securitate.
Cariera sa este una tipică pentru mulți dintre foștii securiști. A absolvit Școala de ofițeri de securitate și apoi Facultatea de Drept din București. Apoi a urcat pas cu pas în ierarhie până la funcția de locțiitor al șefului Direcției contraspionaj din Departamentul Securității Statului.
În 1989, Filip Teodorescu a fost inculpat pentru participare la reprimarea revoluției din 1989 de la Timi-șoara, fiind până la urmă achitat pentru „neîndeplinirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii“.
Și-a urmat apoi viața fără remușcări și chiar a scris o carte. „Un risc asumat“ este volumul în care fostul securist povestește evenimentele din 1989 dar și perioada în care a fost deținut, imediat după .
De-a lungul timpului a fost invitat ca specialist în afacerile Securității și a emis o serie de teorii contradictorii. A vorbit despre faptul că Cea-ușescu nu trebuia să fugă cu elicopterul, dar și că ar fi fost identificați 29.000 de agenți străini la Revoluție și în 1990. Îl consider trădător pe Ion Pacepa și știe exact cum voiau americanii să-l salveze pe Ceaușescu. Desigur, el se consideră complet nevinovat cu toate privilegiile pe care le-a avut ca membru important al aparatului represiv.
Este în continuare invitat la emisiuni și dezbateri. (Mihai Duță)
