9.6 C
București
luni, 28 octombrie 2024
AcasăSportConcedierea pe motiv de gramatică - aberantă sau nu?

Concedierea pe motiv de gramatică – aberantă sau nu?

Senatul a adoptat, luni, o lege care prevede desfacerea contractului de muncă pentru salariaţii din instituţii, autorităţi publice şi alte unităţi bugetare care refuză să vorbească limba română, insultă în public, distrug sau înlătură o emblemă, un drapel, insignă sau alt simbol al statului. Apoi, potrivit Mediafax, orice persoană care constată că în aceste instituţii sunt angajate persoane care nu cunosc limba română se poate adresa cu o sesizare scrisă instituţiei în cauză sau celor ierarhic superioare prin care se semnalează acest lucru, persoanele nominalizate urmând să fie examinate în maximum 15 zile de la depunerea sesizării, se mai arată în proiect.

Preşedintele Fundaţiei Pro West, Emil Aluaş, care este şi liderul Uniunii Ardelenilor şi Bănăţenilor, spune că este de acord cu această lege. „Eu am fost funcţionar public în Statele Unite ale Americii şi ar fi fost de neconceput să refuz să vorbesc limba engleză. Este clar că această lege este dată pentru comuntatea maghiară. Însă noi, chiar dacă milităm pentru autonomia Transilvaniei, vrem ca limba română să fie limbă oficia­lă”, a spus Emil Aluaş.

Preşedintele Ligii Întreprinzătorului Român, Adrian Coroian, la rândul său, este de acord cu prevederile legale. „Este un lucru normal să cunoşti limba ţării în care te afli. Refuzul de a vorbi limba română este o dovadă de rea-credinţă”, a spus Adrian Coroian.

Avocatul Camelia Iusco, de la Casa Codreanu, Iusco şi Aso­ci­aţii, are o opinie mult mai nuan­ţa­tă. „Prevederea referitoa­re la concedierea pentru necunoaş­tere este redundantă. Pentru a deveni funcţionar public, cu­noaş­terea limbii române este o condiţie sine qua non, adică nu se poate să devii funcţionar fără să cunoşti limba oficială. Pe de altă parte, atunci când vorbim despre refuzul de a vorbi limba română, consider că este vorba de o abatere disciplinară. Cred că acest refuz poate fi temei pen­tru o sancţionare, nu din start pentru concediere. Dacă un funcţionar ar fi concediat de la bun început pentru refuzul de a vorbi limba română, cred că ar fi vorba de un gest puţin abuziv”,
a spus Camelia Iusco.

Sociologul clujean Vasile Dâncu este mult mai tranşant. „Această lege este o aberaţie. Politicienii care gândesc în aceşti termeni pot să aibă un câştig imediat, însă nu sunt politicieni de viitor”, a spus Vasile Dâncu. Sociologul clujean mai spune că viaţa bate legea. El a declarat că, într-o comunitate compact maghiară, în care un etic maghiar este manager, pot apărea astfel de situaţii. Însă este puţin probabil, în opinia sa, ca un manager maghiar să concedieze un funcţionar maghiar care refuză să vorbească limba română. Vasile Dâncu spune însă că apar şi situaţii în care maghiarii doresc să înveţe limba română. El a afirmat că, acum câţiva ani, când a coordonat mai multe studii în zona Sfântu Gheorghe, a constatat faptul că elita maghiară îşi dădea copiii la cel mai bun liceu românesc, pentru că maghiarii ştiu că aceşti copii vor fi medici sau ingineri în România.

Reacţii dure dinspre PPMT

Politicienii maghiari se opun fă­ţiş unor reglementări de această natură. Preşedintele Par­ti­dului Popular Maghiar din Transilva­nia (PPMT), Toro Tibor, a declarat că proiectul de lege care „obligă bugetarii să cunoască limba română” este „aberant” şi „tinde spre extremism”, iar el speră să nu fie adoptat de Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

Potrivit Mediafax, Toro se teme totuşi că proiectul ar putea fi adoptat, dată fiind atmosfera politică actuală. „Nu ştiu în ce minte a luat naş­tere acest proiect de lege aberant. Dacă s-ar fi întâmplat acum câţiva ani, cred că nu ar fi avut nici o şansă să treacă de Parlament, pentru că totuşi acolo se mai fac dezbateri pe fond despre proiectele de lege. Mi-e puţin teamă că în atmosfera care este actualmente în majori­ta­tea parlamentară pot trece şi asemenea aberaţii, de a obliga la un examen de limbă funcţionarii publici. După părerea mea, tinde spre extremism deja şi nu cred că este bine să ajungem la asemenea decizii”, a declarat Toro.

Reprezentantul PPMT mai acu­ză actuala putere că ia „decizii antimaghiare şi antidemocratice”.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă