Proiectul Legii sănătăţii vizează o schimbare majoră de abordare a asigurărilor de sănătate. Astfel, potrivit ministrului Vasile Cepoi, statul va deconta mai degrabă serviciile şi medicamentele scumpe decât pe cele banale, cum ar fi siropul de tuse sau analgezicele.
Pe acestea va trebui să ni le cumpărăm singuri.
Până pe 1 iunie, pe masa guvernanţilor va sta un nou proiect de lege care vizează reforma sanitară. Una dintre cele mai importante schimbări care se prefigurează se referă la modul în care vom fi asiguraţi de acum încolo. Din acest punct de vedere filozofia pare să fie alta decât până acum. „Ne asigurăm pentru boli majore şi grave sau pentru afecţiuni minore?! De multe ori aud din gura pacienţilor: «Domnule, am plătit toată viaţa la sănătate, iar acum nu beneficiez nici măcar de o analiză de sânge gratuită? Acestor persoane aş vrea să le spun că nu pentru analize simple trebuie să se asigure, ci pentru boli grave, cu risc major”, a declarat ieri actualul ministrul al Sănătăţii, Vasile Cepoi, la dezbaterile organizate de fundaţia Expert Forum.
Fără sirop şi vitamine gratuite
Deşi nu a fost definitivată „lista negativă” a serviciilor medicale care nu vor mai face parte din pachetul de bază de sănătate, ministrul a lăsat să se înţeleagă că statul nu va mai deconta orice produs, cu atât mai mult cu cât va fi vorba despre „medicamente utilizate sporadic”, res-pectiv antiinflamatoare, expectorante, antiinfecţioase, antispetice, vitamine.
Asiguraţii vor primi mai degrabă sprijin, dacă se vor îmbolnăvi de cancer, hepatită, diabet şi alte boli cronice, care sunt costisitoare şi greu de suportat din buzunar pentru majoritatea populaţiei. Pentru aceste afecţi-uni vor fi prevăzute fonduri inclusiv de la bugetul de stat, nu doar din fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Aproape 200 de milioane de euro risipiţi inutil pe pastile
Aceasta pare a fi alternativa noului ministru al Sănătăţii. Rămâne însă de văzut, dacă proiectul noii Legi a sănătăţii va fi aprobat de Parlament şi dacă guvernanţii vor accepta, în sfârşit, faptul că România nu-şi permite să compenseze cele mai costisitoare medicamente, aşa cum au arătat mai multe rapoarte, dintre care cel mai recent este cel al experţilor britanici de la NICE (National Institute for Clinical Excellence).
Potrivit raportului, sistemul românesc de sănătate îşi poate permite doar 30% din totalul medicamentelor aflate în acest moment pe lista de compensate şi gratuite. Experţii din străinătate au subliniat faptul că majoritatea medicamentelor comercializate în România au preţuri similare cu cele din Marea Britanie sau chiar mai mari şi că ar suporta reduceri de până la 60%, în condiţiile în care puterea de cumpărare a românilor este de trei ori mai mică decât cea a britanicilor.
„În aceste condiţii, decidenţii fie acceptă că România îşi poate permite doar o treime din lista de compensate, fie negociază cu producătorii contracte cost-volum şi obţine reduceri de până la 40%”, a sugerat Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate. Dacă lista de compensate şi gratuite ar fi fost revizuită aşa cum cerea NICE, sistemul nostru de sănătate putea face o economie anuală de cel puţin 180 de milioane de euro. „Aceşti bani reprezintă o sumă. Poate nu salvăm toţi bolnavii de cancer din România, dar orice economie este binevenită. Una e să îţi iei singur sirop, alta este să te afli în faţa cancerului şi să te trezeşti că ai de plătit 4.000 de euro pe lună pentru un tratament. Nimeni nu îşi permite asta”, subliniază medicul oncolog Florin Băcanu, de la Spitalul „Sf. Maria”, din Bucureşti. Printre medicamentele neprofitabile găsite de consultanţii britanici s-au numărat şi antibioticele, despre care se ştie că medicii români le prescriu în număr mare, chiar şi atunci când nu este nevoie de acestea.
Medicamente precum amoxicilina, clavulanatul, prescrise în bronşite, pneumonii, infecţii abdominale suportă o reducere a preţului cu până la 44%, arăta raportul britanicilor. Tot ei au arătat că nu toate tipurile de insuline ori medicamente prescrise în cancer merită subvenţionate. Pentru unele medicamente anticancer (ex.: bevacizumab – folosit în cancerul la sân şi cancerul colorectal, cetuximab – folosit în cancerul colorectal metastatic sau sorafenib – folosit în cancerul renal), instituţia a recomandat scoaterea acestora de pe listă. În cazul medicamentelor folosite în tratarea hepatitei C, şi acestea intens promovate în România, instituţia britanică a găsit de asemenea nereguli. De menţionat însă că noul proiect de lege ia în calcul impunerea unor contracte cost-volum şi cost-volum-eficienţă, în negocierea contractelor cu producătorii, ceea ce va aduce surse suplimentare la bugetul Sănătăţii.
Taxa pe bere şi mâncare nesănătoasă
Bani în plus la sănătate ar putea veni şi din noi taxe, cum ar fi cea pe fast-food, pe berea cu alcool ori din creşterea contribuţiilor sociale pentru cei care lucrează pe contracte de tip PFA (persoană fizică autorizată) ori pe drepturi de autor, de la 5,5% la 10,7%. „Există o morbiditate crescută pe anumite boli cauzate de alimentaţia nesănătoasă şi ar fi firesc ca aceste produse să fie suprataxate pentru a reduce consumul lor. De asemenea, berea este produs alcoolic şi, aşa cum celelalte produse alcoolice sunt suprataxate (taxa pe viciu), e firesc ca şi berea cu alcool să intre în această categorie”, a declarat, ieri, Vasile Cepoi, într-o conferinţă în care a vorbit despre soluţii de creştere a sumelor la bugetul de stat.
Potrivit noului ministru al sănătăţii contribuţia la sănătate trebuie să ajungă până la nivelul de 13%, astfel încât procentul din PIB alocat sănătăţii să crească măcar până la 5%. Pentru comparaţie, în Cehia contri-buţiile ajung la 13,5% din salariul brut, în Slovacia, la 14%, în Slovenia la 12,9%. „Sigur, nu vom creşte contribuţia la sănătate în acest an pentru că este criză, dar altfel nu avem cum să creştem calitatea serviciilor medicale, fără să sporim resursele”, a explicat Vasile Cepoi. În România, şase milioane de asiguraţi susţin serviciile medicale pentru o populaţie de aproape 19 milioane de persoane. În Uniunea Europeană, ponderea cheltuielilor cu sănătatea în produsul intern brut a crescut continuu în ultimele decenii, media majorându-se de la 6,4 la 9,9%, arată un raport Expert Forum. La noi, creşterea cheltuielilor cu sănătatea a fost una marginală. Un exemplu în acest sens este perioada 2003-2009, când cheltuielile pentru sănătate au crescut de la numai 5,2% la 5,6%.
Asigurări private voluntare de sănătate
O altă problemă pe care noul proiect de Lege a sănătăţii va încerca să o corecteze este legată de participarea sectorului privat la sănătate. În România balanţa este înclinată într-o proporţie covârşitoare către sectorul public, respectiv 79%. La nivelul celorlalte ţări din UE, participarea sectorului privat se situează la un nivel ceva mai ridicat, respectiv la 27%. „În acest context, creşterea finanţării cheltuielilor de sănătate din resurse private apare ca o normalitate”, subliniază raportul Expert Forum. Un draft al proiectului, care circulă deja în mediul de afaceri din Sănătate, arată că vor exista şi asigurări private de sănătate, denumite asigurări voluntare. „Asigurătorii privaţi au obligaţia să încheie un contract pentru furnizarea unui pachet de servicii de sănătate suplimentare şi/sau complementare, conform reglementărilor în cadrul asigurărilor voluntare de sănătate pentru asiguraţii din sistemul de asigurări obligatorii de sănătate, care sa aibă acelaşi statut fiscal de deductibilitate atât pentru angajat, cât şi pentru angajator cu cele ale asigurărilor obligatorii de sănătate, în limita a maximum 50 Euro per persoană pe lună”, se arată în noul proiect de lege. Acest tip de asigurări reprezintă ultimul pachet stabilit prin lege, restul fiind croite mai mult pentru asistaţii sociali, neasiguraţi, persoane cu venituri mici. 
Taxa pe fast-food, ineficientă în alte state
Danemarca şi , mai nou, Ungaria accizează o serie de produse alimentare – îngheţată, ciocolată, băuturi răcoritoare, în scopul ameliorării stării de sănătate a populaţiei. Totuşi, veniturile realizate nu sunt destinate cheltuielilor cu sănătatea, ci bugetului de stat, iar efectele pozitive ale acestor accize asupra stării de sănătate nu au fost demonstrate. Dimpotrivă, rata obezităţii a continuat să crească, iar consumul de băuturi răcoritoare de asemenea. Ungaria a impus din septembrie accize la dulciuri, băuturi răcoritoare, gustări sărate şi condimente, dar nici în acest caz veniturile nu sunt direcţionate spre sănătate, ci pentru reducerea deficitului bugetar. De altfel, chiar şi comisarul European pentru fiscalitate, Algirdas Semeta, a spus că „nu se poate afirma că impozitarea suplimentară este o metodă eficientă de a schimba obiceiurile consumatorilor.
Din cauza datoriilor acumulate la medicamente, 4 miliarde de lei au fost „rupţi” din bugetul de stat şi transferaţi în Fondul pentru Sănătate.
27% din fondul asigurărilor cheltuie România cu medicamentele compensate şi gratuite.
