Rezultatele unui raport de audit făcut în sectorul medicinei de urgenţă vor fi date publicităţii în aproximativ zece zile, promite Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii (MS). Principalele nereguli descoperite în unităţile de primiri urgenţe (UPU-uri) ţin de achiziţiile de medicamente şi materiale sanitare, dar şi de modul în care a fost plătit personalul din aceste unităţi. „Au fost analizate preţurile plătite pe mai multe achiziţii de materiale similare şi au fost constatate diferenţe de la o unitate la alta. Va trebui să vedem care a fost cauza şi care sunt soluţiile. De asemenea, au fost plătiţi oameni care în mod normal nu trebuiau să fie plătiţi de UPU-uri, ci trebuiau preluaţi de spitale”, a declarat Raed Arafat. Acesta a subliniat că de acum încolo va monitoriza lunar achiziţiile de materiale făcute de UPU-uri. „Până acum nu era o astfel de monitorizare intensă. Acum vom începe această verificare, ce se impune după audit-ul UPU-urilor”, a adăugat Arafat.
Multe analize făcute în urgenţă se repetă la specialist
În ultimii ani, de când Raed Arafat se ocupă de sectorul medicinei de urgenţă, acesta a ajuns un «răsfăţat» al sistemului. Acest lucru i-a permis să se dezvolte, dar nu i-a ferit pe medici de risipa cu care deja s-au obişnuit în sistem. Anul trecut, de exemplu, medicina de urgenţă a primit aproximativ 200 de milioane de euro, aproape dublu faţă de alte sectoare. „Medicina de urgenţă a avut de două ori mai mult decât laboratoarele de analize şi imagistică, iar eficienţa serviciilor medicale nu a fost întotdeauna cea scontată. Multe analize făcute în urgenţă se repetă apoi la specialist din cauza unei proaste colaborări, iar sistemul pierde fonduri. În plus, pacienţii aşteaptă foarte mult la urgenţă, câte două-trei ore, fiindcă serviciul de triaj (selecţia pacienţilor în funcţie de gradul de urgenţă) nu funcţionează întotdeauna bine”, atrage atenţia Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România. Potrivit acestuia, cheltuielile din UPU-uri ajung să echivaleze cu cele ale unei secţii medicale de spital, cu 20-30 de paturi. „Se face foarte multă risipă raportat la activitatea pe care medicii o desfăşoară”, consideră Vasile Barbu.
Internări nejustificate
Dacă sistemul ar fi bine organizat, iar medicina de ambulatoriu şi cea de familie ar funcţiona corect, mai puţine cazuri ar ajunge la Camera de Gardă. Asta ar însemna că medicii urgentişti s-ar putea ocupa cu adevărat de cazurile grave (accidentaţi, persoane cu infarct, accident vascular cerebral, fracturi, traumatisme), iar resursele nu ar mai fi epuizate cu pacienţii care pot fi îngrijiţi la policlinică sau medicul de familie. Sistemul are însă deficienţe majore, după cum au arătat şi rapoartele Băncii Mondiale. Dintr-o sută de mii de locuitori care ajung la spital, un sfert sunt internaţi, chiar fără să fie nevoie. În Franţa sau Belgia, procentele sunt la jumătate, dar chiar şi aceste ţări au probleme cu pacienţii care se prezintă în număr prea mare la Urgenţă.
În România însă, pacienţii nu au alternativă. Medicii de familie nu sunt de găsit în weekend sau în afara programului, iar policlinicile sunt la pământ. Cu toate acestea, alocarea fondurilor continuă să fie disproporţionată. În lipsa unei strategii care să dezvolte întregul sistem de sănătate, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împarte bugetul aşa cum îi dictează interesele de moment.
