Planul lui Antonis Samaras, liderul partidului conservator Noua Democraţie, ND, de a forma o coaliţie cu partidul socialist Pasok a fost spulberat de rezultatele alegerilor, în care partidele extremiste au obţinut peste 60% din voturi.
Rezultatele alegerilor din Grecia au fost nu o palmă, ci un adevărat pumn dat de către cetăţeni partidelor tradiţionale; în timp ce Noua Democraţie a obţinut 18,9% din voturi (cu 14,6% mai puţin decât la alegerile precedente), socialiştii de la Pasok nu au reuşit să adune decât 13,2% – înregistrând o scădere de 30,7% şi fiind devansaţi de Syriza, o coaliţie formată din mai multe partide radicale de stânga. Liderul acesteia, Alexis Tsipras, s-a făcut remarcat printr-un program populist, orientat împotriva unor presupuse „forţe străine care doresc sărăcirea Greciei” şi care au impus poporului elen măsurile de austeritate.
Faptul că Tsipras cere pe plan intern creşterea numărului de bugetari şi pe plan internaţional acordarea de noi împrumuturi ţării sale face ca o participare a partidului său într-o coaliţie guvernamentală să fie aproape imposibilă.
Şocante sunt şi cele 7% obţinute de Chrysi Avgi (Zori Aurii), un partid neonazist al cărui slogan în campania electorală a fost „Hai să curăţăm ţara de putoare” – respectiv de imigranţii asiatici şi africani, consideraţi de către liderii Chrysi Avgi drept principalii vinovaţi pentru situaţia economică disperată a Greciei. „Acum venim noi. A sosit timpul ca cei care trădează această ţară să simtă frica”, a declarat liderul partidului, Nikolaos Michaloliakos, în urma alegerilor. De altfel, frica deja se face simţită, după ce suporterii partidului, îmbrăcaţi în haine negre şi afişând emblema Chrysi Avgi, care aminteşte de zvastica nazistă, au atacat în ultimele săptămâni în repetate rânduri imigranţi asiatici în centrul Atenei.
Alegeri anticipate în iunie?
Deşi Noua Democraţie va dispune în Parlament de bonusul de 50 de locuri acordat partidului câştigător, o (improbabilă) coaliţie cu Pasok nu i-ar aduce majoritatea parlamentară (cele două partide având 149 din totalul de 300 de parlamentari), Grecia devenind astfel practic neguvernabilă. Conform unui lider ND citat de cotidianul american Wall Street Journal, „este puţin probabil ca Noua Democraţie să poată forma o coaliţie de guvernământ; nu avem nimic în comun cu Syriza şi nici destulă susţinere în Parlament pentru o coaliţie cu Pasok. Ne îndreptăm deci cu viteză maximă către o nouă rundă de alegeri în iunie”. Reacţia pieţelor a fost pe măsura rezultatelor de duminică, bursa din Atena înregistrând luni o scădere de 7,3%. Cu o populaţie care se opune continuării austerităţii şi un guvern fără majoritate parlamentară, nevoit să ia măsuri nepopulare sub presiunea UE şi FMI, şansele ca situaţia Greciei să se redreseze au devenit, după alegeri, încă şi mai mici decât înaintea lor.
