Producătorii americani se luptă pentru accesul pe a doua cea mai mare piaţă de film din lume – unde până acum nu sunt permise, anual, decât 34 de filme ale studiourilor din Statele Unite -, întâmpinând însă două mari probleme: gusturile publicului şi cenzura.
La o primă vedere, poziţia Hollywoodului pe piaţa chineză este una foarte bună, având în vedere că primele trei filme în topul încasărilor din 2011 sunt americane: „Transformers: Dark of the Moon” conduce detaşat, cu 174,4 milioane dolari, urmat de „Kung Fu Panda 2″, cu 97,8 milioane dolari, şi „Piraţii din Caraibe: Pe ape şi mai tulburi”, cu 75,5 milioane dolari, după cum relatează cotidianul The Wall Street Journal. Însă până acum, accesul studiourilor americane pe o piaţă care a valorat 2,1 miliarde dolari în 2011 şi este aşteptată să crească la 5 miliarde dolari în 2015 este limitat de autorităţile de la Beijing.
Până în februarie, doar 20 de filme produse în Statele Unite primeau anual permisiunea de a rula pe ecranele din China şi, deşi această cifră a fost ridicată la 34, Hollywoodul este în continuare nemulţumit. De asemenea, începând din acest an studiourile americane vor primi 25% din încasările generate de propriile filme – aproape dublu faţă de cât primeau anterior. Această limită nu se aplică însă şi coproducţiilor sino-americane – iar multe studiouri încearcă să profite de această portiţă.
Când cenzura scrie scenarii
Probabil cel mai important proiect de coproducţie din acest an este cel al părţii a treia din seria „Iron Man”, care va fi produs în China de Walt Disney Co., în colaborare cu DMG Entertainment China. Una dintre problemele întâmpinate de producătorii americani ai filmului este faptul că trebuie să ţină cont nu numai de gusturile publicului din Statele Unite şi Europa, unde va fi generată o parte importantă din încasările filmului, dar şi de doleanţele cenzorilor chinezi, după cum povesteşte pentru Wall Street Journal Dan Mintz, directorul executiv al DMG Entertainment. Aceeaşi experienţă a fost făcută şi de David Franzoni, scenaristul şi producătorul succesului de casă „Gladiatorul”; acesta a fost angajat de un producător chinez pentru a scrie scenariul unei drame care are loc în secolul 8, în timpul dinastiei Tang, şi care va dispune de un buget de 30 milioane dolari.
Prima variantă de scenariu propusă de Franzoni îl avea drept erou pe An Lushan, un general rebel, prin ai cărui ochi urma să fie prezentată publicului din Vest China acelor vremuri. Pentru cenzorii chinezi, generalul nu era însă un erou, ci un agent şi trădător străin, iar deşi scenaristul american le-a explicat acestora că şi eroii negativi au nevoie de elemente umanizatoare pentru a deveni caractere complexe, în cele din urmă Franzoni a fost nevoit să modifice întreaga structură a scenariului său. Guan Zhaoyi, directorul casei de producţie chineze a filmului, QFTV, a explicat pentru Wall Street Journal că „au existat câteva conflicte legate de scenariu, deoarece, dacă schimbăm povestea prea mult faţă de ceea ce chinezii ştiu şi aşteaptă de la ea, nu vor mai fi capabili să înţeleagă şi să accepte filmul”.
Însă marea provocare pentru realizatorii coproducţiilor este să reuşească să facă filme care să placă atât audienţelor din China, cât şi celor din Statele Unite – iar până acum mai multe studiouri au eşuat în depăşirea acestei piedici. Astfel, „Floarea de zăpadă şi evantaiul secret”, produs de Fox Searchlight în colaborare cu o companie chineză, a avut încasări de numai 7,1 milioane dolari în China şi 1,3 milioane dolari în Statele Unite. O dezamăgire parţială a fost pelicula „Florile Războiului”, care l-a avut în rolul principal pe Christian Bale, unul dintre cei mai bine cotaţi actori americani ai momentului. Dacă în China filmul a avut un succes remarcabil, fiind cea mai vizionată producţie autohtonă cu încasări de peste 95 milioane dolari, în America „Florile Războiului” a fost un fiasco de mari proporţii, generând încasări de numai 300.000 dolari. Stephen Saltzman, un avocat din Hollywood specializat în contracte de coproducţie, este sceptic în privinţa perspectivelor de viitor. „Producătorii încearcă să pună pe picioare proiecte care să aibă un succes global, însă ar trebui să se gândească în ce măsură este posibil ca filmele lor să placă atât publicului chinez, cât şi celui din Vest”, a declarat el pentru Wall Street Journal.
Filme americane pe bani chinezeşti
Hollywoodul nu se lasă însă descurajat de eşecurile recente – iar China este dornică să profite de pe urma know-how-ului american; în următorii ani vor apărea pe ecrane atât un science fiction coprodus de DMG, care îl va avea pe Bruce Willis în rolul principal, cât şi o peliculă a regizorului Doug Liman (cunoscut pentru „Identitatea lui Bourne”) despre bodyguardul britanic al lui Sun Yat-sen, considerat „părintele Chinei moderne”. Totodată, un fond de investiţii al statului chinez a anunţat de curând, conform Wall Street Journal, că va cofinanţa mai multe producţii atât în China, cât şi în Statele Unite, iar un grup media din Beijing a creat un fond de 800 milioane dolari pentru finanţarea producţiilor cinematografice. Şi nu este exclus ca dificultăţile întâmpinate până acum să fie, de fapt, „începutul unei prietenii frumoase”, după cum se spune la Hollywood.
