După euforia iniţială de după dărâmarea Guvernului Ungureanu şi nominalizarea lui Victor Ponta drept premier, liderii USL s-au văzut confruntaţi cu primele probleme. Şi nu este vorba doar de formarea unui cabinet şi de asigurarea majorităţii în Parlament, ci şi de riscurile la care se expune USL până la alegerile parlamentare.
În afara principiului parităţii şi a atribuirii unui post de ministru lui Daniel Constantin (preşedintele PC), liderii USL nu au plecat cu alte certitudini în formarea noului guvern. Iar pe măsură ce s-a analizat la rece situaţia, veselia s-a cam topit în sânul alianţei la putere. Nu de alta dar politicienii cu experienţă şi-au dat seama că misiunea „guvernului de serviciu” condus de Ponta nu este deloc uşoară: va fi presat să-şi ţină promisiunile deja făcute, iar dacă, din motive obiective, care ţin de acordul cu partenerii europeni, acest lucru nu va fi posibil, nu este exclus un decont la alegerile din toamnă. Plus că adversarii politici ai USL – preşedintele Traian Băsescu, PDL şi orice alt partid care-şi doreşte să aibă candidaţi la alegeri – vor pune tunurile pe USL de acum înainte. Şi mai este şi ex-premierul Mihai Răzvan Ungureanu.
Dincolo de avertizarea că nu şi-a spus încă ultimul cuvânt şi de discursul de om politic lansat în cursă pe care l-a susţinut la dezbaterea moţiunii de cenzură, Ungureanu se va putea ocupa liniştit de acum înainte de definitivarea mult-anunţatului proiect politic. Mai ales că, demis fiind de către Parlament la mai puţin de trei luni de la instalarea la Palatul Victoria, Ungureanu a scăpat şi de „bilanţul” prin care ar fi trebuit să arate dacă a fost sau nu „premierul perfect” de care vorbea preşedintele Traian Băsescu.
Listă cu ochii la baroni
Luând în considerare avantajele şi, mai ales, riscurile la care se expun, unii dintre liderii liberali şi social-democraţi vehiculaţi ca miniştri în noul cabinet au refuzat oferta. Doi dintre ei şi-au expus şi public motivaţiile. „Nu vreau să fiu ministru în Guvernul USL până la alegerile parlamentare din noiembrie care vor duce la formarea unui nou guvern”, a declarat liderul PNL Iaşi, Relu Fenechiu, pentru ziare.com. La rândul său, senatorul PSD Iulian Bădescu, contactat de Victor Ponta pentru a prelua Ministerul Economiei, a refuzat pentru a putea candida la Primăria Ploieşti.
Apoi, nominalizarea unor miniştri a mai trebuit să ţină cont de războaiele interne, din partide (de genul să fie omul lui Viorel Hrebenciuc sau omul lui Liviu Dragnea la Ministerul Dezvoltării, unul dintre ministerele cele mai bănoase?, ori să-l lăsăm la Mediu pe omul lui Radu Mazăre?) sau din USL (vezi nemul-ţumirea ca în noul guvern să rămână Cătălin Predoiu şi Leonard Orban).
În fine, la împărţirea ministerelor după principiul parităţii, un rol important l-a jucat şi specificul acestora, ştiut fiind faptul că ministerele sociale (muncă, sănătate, educaţie etc.) implică şi mai multe riscuri de afectare a imaginii.
Au uitat deja ce spuneau când erau în opoziţie
Guvernul Ponta numără 20 de membri, dintre care patru fără portofoliu. USL merge pe această variantă pentru a mulţumi cât mai multă lume, dar fără a cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului (prin înfiinţarea sau, după caz, divizarea unor ministere). Totuşi, prin 2010, social-democraţii şi liberalii pledau pentru formule de guvern mult mai suple: 11 miniştri în varianta PNL de guvern din umbră, 17 miniştri (din care patru delegaţi) în varianta PSD.
Tot la capitolul „vorbe de opoziţie” pot fi trecute şi declaraţiile privind politizarea funcţiilor din instituţiile deconcentrate, politizare reproşată în nenumărate rânduri democrat-liberalilor. Odată instalaţi la putere, liderii USL spun că vor opera înlocuiri până la nivelul femeilor de serviciu din instituţii. Cu o condiţie, teoretic: ca aceasta să fi fost numită pe criterii politice. Rămâne de văzut ce va mai rămâne când se va porni tăvălugul schimbărilor.
La vânătoare de voturi în Parlament
Odată prezentată echipa Ponta, urmează creionarea programului de guvernare şi, apoi, probabil pe 8 mai, solicitarea votului de învestitură în Parlament. Pentru instalarea la Palatul Victoria, Cabinetul Ponta trebuie să obţină minimum 231 de voturi. Scorul obţinut la moţiunea de cenzură (235 voturi) arată că USL nu ar trebui să aibă emoţii. Mai ales că, între timp, s-au mai produs nişte nuanţări de poziţie, precum cea a UNPR. Reamintim că liderii UNPR au declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că Uniunea va sprijini Guvernul Ponta sub motivul asigurării „stabilităţii” în România. Ulterior, au fost precizate şi nişte condiţii pentru acordarea votului echipei conduse de Ponta: „adoptarea proiectului privind taxarea averilor, pe care PSD a anunţat oficial că îl va susţine, ca partid de stânga, reducerea numărului de parlamentari la 300 şi introducerea votului uninominal pur, măsuri care au primit validarea populară prin referendum”.
Mai mulţi lideri ai PDL, printre care şi ex-premierul Emil Boc, au arătat deja că parlamentarii democrat-liberali nu vor vota în favoarea Cabinetului Ponta şi că nici nu-i vor acorda acestuia vreo perioadă de graţie. Totuşi, nu este exclus ca la votul de învestitură să se producă dezertări, aşa cum s-a întâmplat şi la moţiunea de cenzură.
La rândul lor, udemeriştii au precizat că nu consideră a avea vreo obligaţie faţă de foştii parteneri de guvernare şi au anunţat că o decizie în privinţa Cabinetului Ponta va fi luată după ce va fi creionat şi programul de guvernare.
Angajamentele USL
Guvernul Ponta nu va aloca banii din Fondul de rezervă pe criterii politice şi nu se va folosi de aceştia în campanie.
Un milion de locuri de muncă, astfel încât numărul sala-riaţilor să ajungă egal cu cel al pensionarilor.
Salariul minim pe economie va creşte la 850 lei / lună.
Va fi redusă CAS cu 5% pentru angajatori şi vor fi „zero taxe” pentru angajarea în regim part-time.
Impozit lunar pe salarii diferenţiat: 8% până la 800 lei, 12% pentru salarii între 800 şi 1.600 lei şi, respectiv, 16% pentru cele peste 1.600 lei .
Sumele plătite pentru pensii şi asigurări private de sănătate vor fi deduse parţial la plata impozitului.
Pentru cereale, pâine, carne proaspătă, lapte şi legume va fi introdusă o TVA redusă.
Va fi acordat un card de credit pentru IMM-uri cu valoare cuprinsă între 5.000 şi 100.000 de euro.
Vor fi restructurate ANAF, Garda Financiară şi Vama.
Va fi redus numărul de parlamentari la 312.
Până în 2016, vor fi create 50.000 de locuri noi în grădiniţe şi creşe.
Până în 2020, vor fi construiţi 1.200 km de autostradă.
