Principalele probleme sunt nejustificarea urgenței ordonanței și lipsa unor avize.
Ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, nu poate justifica avizarea Ordonanței de Urgență a Guvernului de modificare a Codurilor Penale (OUG 13) prin invocarea necesității armonizării legislației interne cu o directivă europeană, deoarece acea directivă trebuie implementată până în aprilie 2018.
România pe persoană fizică
Ca un veritabil politician de stânga, Liviu Dragnea a devalizat statul democratic de bunurile moștenite de la statul comunist care l-a crescut și educat și și le-a însușit pe persoană fizică. În ultimii ani de comunism, de furat se găsea din ce în ce mai greu în fabricile și uzinele poporului… continuarea aici!
Până atunci, e timp suficient să se facă un proiect de lege, care să treacă prin Parlament și să fie promulgat de președintele țării.
Altfel spus, armonizarea acestei directive europene cu legislația internă nu era urgentă, spune un specialist consultat de RL. Tot el a precizat: „Cel mai probabil, domnul Meleșcanu a semnat «ca primarul»“.
Meleșcanu a fost audiat la DNA ca martor în dosarul de investigare a împrejurărilor în care a fost redactată, votată și publicată în Monitorul Oficial OUG 13 de Guvernul Grindeanu.
Urgența, nejustificată
La ieșirea din sediul DNA, Teodor Meleșcanu a declarat „Strict din punctul de vedere al Ministerului de Externe, competenţa noastră era strict de avizare a modului de transpunere în legislaţia românească a unor prevederi, directive ale Parlamentului European. Acestea sunt privitoare la prezumţia de nevinovăţie“.
Cine ne scapă de Liviu Dragnea?
Omul e disperat. „După mine potopul” e lozinca lui. Pentru că, să fim realiști, are doar două opțiuni: a) câștigă bătălia cu Justiția, scapă de procesul pe care-l are și ajunge premier și b) ajunge la pușcărie. De aceea nu cred un cuvânt din recitalul oferit de premierul Sorin Grindeanu la Bruxelles: „Respect opinia protestatarilor”, „Apreciez foarte mult creativitatea de care mulţi dintre concetăţenii noştri au dat dovadă”, „momentul în care în societate apar manifestări (…) pe care noi le-am avut în ţară, înseamnă că decizia ta nu a fost corectă”… continuarea aici!
Este vorba de Directiva 2016/343/UE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 9 martie 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, care are termen de implementare doi ani.
Trimiterea la directiva europeană a fost făcută în ultima frază a OUG 13. Această frază din ordonanță a atras, practic, obligativitatea existenței avizului Ministerului de Externe.
Dacă ministrul Meleșcanu ar fi fost atent la data promulgării directivei europene și ar fi știut că termenul de implementare e de doi ani, cel mai probabil ar fi avut obiecții în a aviza un act normativ în regim de urgență.
Pentru restul conținutului ordonanței, care se referă, între altele, la redefinirea abuzului în serviciu, Meleșcanu a dat vina pe Florin Iordache, ministrul Justiției la data promovării actului normativ.
PSD face un pas înapoi, dar nu se predă. Liderii partidului fac demersuri în continuare pentru schimarea legilor care vizează DNA sau ANI
Ordonanța 13 a fost respinsă, ieri, de plenul Senatului. Totuși, liderii PSD vorbesc în continuarea de modificarea legilor care vizează DNA sau ANI. Plenul Senatului a adoptat cu 110 voturi pentru, 9 abțineri și un vot împotrivă proiectul de lege de respingere a OUG 13/2017, prin care s-au adus mai multe modificări Codului Penal… continuarea aici!
Întrebat ce legătură are prezumţia de nevinovăţie cu abuzul în serviciu, Meleşcanu a răspuns:
„Asta trebuie să vorbiţi cu cei care au elaborat proiectul. Eu doar mi-am dat acordul că răspunde prevederilor directivelor europene“.
De ce nu riscă inculparea
Cel mai probabil, ministrului de Externe, Theodor Meleșcanu, nu i se va reține săvârșirea vreunei infracțiuni, nici măcar a neglijenței, rămasă incriminată prin abrogarea OUG 13. De ce? Pentru că, cel puțin în privința lui Meleșcanu, nu se poate stabili legătură de cauzalitate între acțiune (avizarea ordonanței) și rezultatul imediat (efecte juridice care ar favoriza persoană/persoane de care ar fi apropiat sau la care ar fi avut un interes), spune un specialist care a dorit să-și păstreze anonimatul.
De ce erau necesare audierile miniștrilor
Audierea ministrului de Externe era necesară deoarece a avizat ordonanța de urgență. La DNA, ministrul de Externe a descris împrejurările în care a primit spre avizare actul normativ și l-a avizat.
Procedura penală impune audierea tuturor actorilor participanți la redactarea, avizarea, aprobarea actului normativ.
Din acest motiv au fost audiați ca martori și alți doi miniștri, respectiv ministrul Internelor, Carmen Dan, și cel pentru Relația cu Parlamentul, Grațiela Gavrilescu. Au mai fost audiați secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, secretarii de stat de la Justiție Gabriela Scutea, Constantin Sima și Oana Schmidt-Hăineală. De asemenea, au fost audiați mai mulți funcționari de la Ministerul Justiției.
Tudorel Toader, fost judecător la Curtea Constituțională, ar putea fi nominalizat mâine de premierul Sorin Grindeanu pentru a prelua portofoliul Justiției, au afirmat surse din coaliția de guvernare. Toader a fost judecător la CCR din partea PNL, iar în acest fel, premierul Grindeanu va încerca să transmită un mesaj că nu vrea să controleze politic Ministerul Justiției… continuarea aici!
Dacă nu există alte probe, este posibil ca premierul Sorin Grindeanu să nu fie audiat deoarece în privința sa există înregistrarea ședinței de Guvern în care se aude, de mai multe ori, întrebarea acestuia „Există toate avizele?“.
Risc redus
De audiere nu va scăpa, cu certitudine, fostul ministru al Justiției, Florin Iordache. El are de dat mai multe explicații, între care de ce nu a ținut cont de cele șase note de obiecții ale funcționarilor publici din cadrul direcției de specialitate a ministerului. De asemenea, de ce nu a așteptat avizul obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii pentru noua formă a ordonanței și de ce s-a grăbit să o pună pe ordinea suplimentară a ședinței de Guvern din seara de 31 ianuarie.
Chiar dacă ar avea probe-beton, procurorii nu pot începe urmărirea penală a lui Florin Iordache deoarece este necesară o cerere în acest sens a Camerei Deputaților, dominat de parlamentarii puterii. E puțin probabil ca parlamentarii PSD și ALDE să voteze urmărirea penală a lui Florin Iordache.
Dosarul care îi duce la DNA pe miniștrii Guvernului Grindeanu s-a deschis în urma unei plângeri depuse de Mihai Polițeanu, Elena Ghioc și Răzvan Patachi, de la Asociația Inițiativa România.
