Litigiile privind contribuţiile la sănătate reţinute din pensii sunt cauzate de interpretarea eronată a Casei de Pensii, care a reţinut 5,5% pentru veniturile integrale ale pensionarilor, nu doar pentru diferenţele dintre 740 de lei şi cuantumul total al pensiei, a declarat avocatul Răzvan Vasiliu, citat de Mediafax.
Vasiliu, specializat în dreptul muncii, afirmă că, deşi Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii cuprinde prevederi clare, în urma unei interpretări proprii Casa Naţională de Pensii a reţinut contribuţia pentru asigurările sociale în cuantum de 5,5 la sută pentru suma integrală a pensiilor mai mari de 740 de lei, fără să se scadă valoarea de 740 de lei, echivalentă pensiilor pentru care nu se reţine CASS.
Potrivit articolului 257 alineatul 2 din Legea 95/2006, „pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei datorează contribuţia lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit prevederilor art. 259 alin. (2)”.
Avocatul a precizat că acest articol a fost modificat într-o manieră mai ambiguă prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006.
Iniţial, articolul 259 alineatul 2 din Legea 95/2006 prevedea că, pentru pensionari, „contribuţia datorată de aceştia se aplică numai la veniturile din pensiile care depăşesc limita supusă impozitului pe venit, se calculează pentru diferenţa între cuantumul pensiei şi această limită şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi”, stabilind clar modalitatea de calcul.
După adoptarea OUG 107/2010, articolul 259 alineatul 2 a fost modificat astfel: „Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5 la sută aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.
Vasiliu precizează că pentru o pensie de 1.000 lei, cota de contribuţie trebuia aplicată pentru diferenţa dintre 1.000 de lei şi 740 de lei, respectiv pentru valoarea de 260 de lei, nu pentru întreaga pensie de 1.000 lei, aşa cum s-a întâmplat în practică.
În opinia specialistului în dreptul muncii, articolul 259 alineatul 2, deşi modificat într-o manieră ambiguă, stabileşte acelaşi lucru, doar că lasă loc unor interpretări.
„Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5 la sută aplicată asupra acestor venituri (care depăşesc 740 de lei – n.r.) şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”, potrivit variantei modificate a articolulului 259 alineatul 2.
Avocatul în dreptul muncii precizează că este inechitabil ca pensionarii cu pensii de până în 740 de lei să nu datoreze contribuţia lunară (aceştia fiind expres excluşi de la coplată potrivit dispoziţiilor articolului 213 indice 1, litera c din Legea 95/2006), iar cei ale căror pensii depăşesc această valoare să fie obligaţi să suporte contribuţia în cuantum de 5,5 la sută prevăzută pentru această sumă.
„De altfel, şi Curtea Constituţională a României a hotărât prin Deciziile nr. 223/ 2012 şi 224/2012, ambele publicate în Monitorul Oficial al României din 18 aprilie 2012, că prevederile alin. (2) al art. 259 sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei”, a mai spus Răzvan Vasiliu.
Acesta a precizat că, începând cu data publicării celor două decizii în Monitorul Oficial, Casa Naţională de Pensii are obligaţia de a revizui modul de reţinere a contribuţiei lunare în conformitate cu cele decise de Curtea Constituţională.
„Din păcate, Casa Naţională de Pensii nu şi-a exprimat disponibilitatea remedierii acestei situaţii pe cale amiabilă prin returnerea diferenţelor reţinute în mod nelegal, astfel încât pensionarii lezaţi în drepturile lor vor fi obligaţi să se adreseze tot instanţelor de judecată, fapt ce va conduce la o nouă supraîncărcare a instanţelor, deja sufocate de numărul mare de dosare aflate pe rol”, afirmă specialistul în dreptul muncii.
În opinia sa, pensionarii cărora li s-a oprit contribuţia de 5,5 la sută pentru întreaga pensie au posibilitatea de a se adresa instanţelor de judecată în vederea recuperării sumelor de bani „reţinute în mod nelegal” de către Casa Naţională de Pensii, şansele de reuşită fiind „cât se poate de mari”, având în vedere dispoziţiile legale existente, dar şi ultimele Decizii ale Curţii Constituţionale.
Potrivit OUG 107/ 2010, persoanelor care beneficiază de pensii de peste 740 de lei li se reţine, de la 1 ianuarie 2011, 5,5 la sută contribuţii de sănătate.
În mai multe judeţe, după intrarea în vigoare a acestei ordonanţe mii de pensionari cu pensii mai mari de 740 de lei au depus plângeri prealabile la casele judeţene de pensii, în care solicitau restituirea contribuţiei de sănătate de 5,5 la sută, iar instituţiile le-au respins pe considerentul că o astfel de cerere nu poate modifica o ordonanţă de urgenţă.
În 13 martie, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 259 alin.(2) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care au format obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de Kiss Andrei în dosarul 204/33/2011 al Curţii de Apel Cluj – Secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, sunt constituţionale în măsura în care se interpretează în sensul că procentul de 5,5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depăşesc 740 de lei.
Aproximativ 100.000 de pensionari au depus la Casele de pensii cereri de restituire a sumelor reţinute pentru asigurările sociale de sănătate, a declarat, vineri, preşedintele Casei de Pensii Publice, Doina Pârcălabu, precizând că nu ştie câţi dintre aceştia s-au adresat şi instanţei.
Preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) a spus că pensionarii care doresc să îşi recupereze sumele reţinute pentru sistemul de asigurări de sănătate merg pe două căi, adresându-se caselor de pensii şi instanţei.
Doina Pârcălabu a mai spus că nu ştie câte astfel de cereri au fost înaintate instanţelor, dar a precizat că în astfel de cazuri nu este chemată în judecată de fiecare dată Casa de Pensii.
Referitor la solicitările de restituire retroactivă a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate plătite de pensionari, ministrul Muncii a spus că decizia Curţii Constituţionale precizează clar că aceste drepturi sunt calculate şi se aplică pentru viitor.
„În acest moment nu există niciun temei legal pentru a restitui sumele încasate până acum”, a mai spus Boghicevici.
Întrebată dacă pensionarilor li se va reţine şi în luna mai procentul de 5,5% pentru asigurările sociale de sănătate, ministrul Muncii a răspuns: „Pentru luna mai rămâne în vigoare Codul fiscal”.
Claudia Boghicevici a mai declarat că decizia Curţii Constituţionale vizează aproximativ 2.181.000, fiind vorba de peste un miliard de lei care nu vor mai ajunge în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Claudia Boghicevici a precizat că, potrivit legii, autorităţile au 45 de zile la dispoziţie pentru a armoniza legislaţia fiscală cu decizia Curţii Constituţionale, astfel încât această hotărâre ar putea să nu fie aplicată din luna mai.
