Deşi grijile privind sănătatea economică a Europei s-au ameliorat în ultimele luni, după un număr de măsuri luate de liderii politici pentru a combate problemele, ele rămân totuşi de actualitate, constată cotidianul The Washington Post. Exemplul oferit de ziarul american este cel al Spaniei, care, deşi a reuşit cu succes să vândă obligaţiuni pe termen scurt în valoare de patru miliarde dolari, este nevoită să plătească o dobândă dublă faţă de luna anterioară.
Situaţia din Spania este îngrijorătoare pentru FMI; deşi directorii fondului au avertizat şi în trecut că o consolidare fiscală prea rapidă a unui stat ar putea fi o piedică pentru creşterea economică a acestuia, mesajul recent este unul din cele mai clare de până acum. Directorul operaţiunilor fiscale ale FMI, Carlo Cottarelli, a cerut statelor europene să îşi reducă datoriile treptat, iar consilierul economic al Fondului, Olivier Blanchard, a expus balanţa fragilă pe care trebuie să o ia în considerare statele îndatorate: pe de o parte, investitorii fac presiuni asupra acestora pentru a controla datoriile publice, iar pe de altă parte aceeaşi investitori sunt nemulţumiţi când reducerea deficitului bugetar duce la încetarea creşterii economice. „Eşti pedepsit dacă reduci, pedepsit dacă nu reduci”, a rezumat Blanchard situaţia pentru Washington Post.
Merkel contra FMI
Însă propunerile făcute de experţii Fondului Monetar Internaţional se lovesc de rezistenţa puternică a celui care este cel mai în măsură să impună implementarea lor: Germania. Partidul Creştin-Democrat al cancelarului Angela Merkel se va confrunta în luna mai cu două alegeri parlamentare regionale, iar Merkel nu este dispusă să renunţe la poziţia sa – foarte populară în rândul alegătorilor – conform căreia austeritatea absolută este singura cale pentru ieşirea din criză a statelor europene, constată cotidianul The New York Times. Un oficial al ministerului german de Finanţe, citat de ziarul american, a afirmat că guvernul de la Berlin „nu vede nici un motiv pentru ca unele state să îşi stimuleze creşterea prin mărirea deficitului bugetar”, amintind că statele respective s-au angajat, la summitul G20 care a avut loc în 2010 la Toronto, să îşi reducă deficitul cu 50% şi să îşi stabilizeze datoriile.
Deşi FMI îi are drept aliaţi pe principalii candidaţi la preşedinţia Franţei, care susţin stimularea creşterii economice, este puţin probabil ca acest lucru să schimbe poziţia lui Merkel: cât timp Germania achită nota de plată a Europei, masa se anunţă a fi în continuare frugală.
