În ziua de luni, 5 februarie 1990, a fost refondat Muzeul de la Şosea cu titulatura Muzeul Ţăranului Român.
Recunoaşterea pe care a câştigat-o se datorează viziunii fondatorului său, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din România şi un loc favorabil individualităţilor. De asemenea, este unul dintre puţinele muzee din ţară al căror patrimoniu imaterial este revizitat şi reinterpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiştii săi.
Miercuri, la împlinirea a 30 de ani de la refondare, la Muzeul Ţăranului Român vor fi deschise avea loc mai multe evenimente la care accesul este gratuit.
De la ora 17.00, va fi lansat un nou număr din anuarul de antropologie al MŢR, cu titlul „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material” („Politici ale memoriei: colecţionare, depozitare, proprietate şi dezvăluire selectivă a materialelor de arhivă”).
Muzeul propune o incursiune în arhivele Studioului de Film Documentar „Alexandru Sahia“, prin proiectarea filmului „Nunta la Lereşti” (1976, 22 min., regia Eugenia Guţu).
La ora 18.00, în sala Acvariu, va fi vernisată expoziţia itinerantă „MăiestrIA. Povestea cusută a iei” şi lansat albumul omonim realizat de basarabeanca Stela Moldovanu. Cartea în care sunt incluse peste 500 de fotografii şi ilustraţii originale, vorbeşte despre istoria şi personalităţile care au promovat ia, creaţiile noi, ii de colecţie, simboluri şi tehnici.
Expoziţia de ii autentice, cusute manual, a ajuns la Bucureşti de la Chişinău şi va putea fi vizitată până pe 16 februarie, de marţi până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.
La Cinema Muzeul Ţăranului, de la ora 19.00 şi de la ora 20.30, sunt programate proiecţii ale unor filme ce prezintă elemente de patrimoniu cultural imaterial – colindatul, Căluşul, doina, tehnici de realizare a scoarţei în România şi Republica Moldova.
De la ora 20.30, va rula filmul documentar „Timoc. Lumea de dincolo” (2011, 82 min.), regizat de Marius Olteanu.
Oamenii care formează comunitatea românească din Timoc (Serbia) sunt convinşi că, după moarte, merg într-un loc identic cu cel în care au trăit, numit însă „lumea de dincolo”.
