752 î.Ch. Legendarul Romulus, primul rege al Romei, sărbătoreşte primul triumf roman după victoria trupelor sale împotriva locuitorilor din Caenina, într-un război pornit după Răpirea Sabinelor.
Legenda spune că, după ce şi-a omorât fratele, Romulus a adunat în jurul său tot felul de oameni, cărora le-a promis că vor fi făcuţi părinţi ai patriei – patricieni, dacă-l vor ajuta să zidească o cetate, cea mai frumoasă din câte există. Cetatea a fost construită şi a stârnit invidia tuturor cetăţilor din jur, astfel încât, atunci când romanii au vrut să se căsătorească, toţi regii din jur au refuzat să-şi dea fetele după ei, socotind că, fără urmaşi, Roma va deveni o pradă uşoară.
Numai că Romulus era mai înţelept decât ei, şi a pus la cale un plan prin care oamenii săi să-şi găsească soţii. El a anunţat o petrecere în cinstea lui Neptunus Equester, patronul cavalerilor, la care i-a poftit pe toţi vecinii Romei – aşa-numiţii sabini, ale căror femei, sabinele, dau numele legendei.
În toiul petrecerii, romanii au furat 600 de tinere venite din Caenina, Crustumerium şi Antmnae şi le-au dus în cetate. Soldaţi înarmaţi au păzit apoi porţile, pentru ca niciunul dintre vecini să nu poată intra să le elibereze.
Romulus le-a vorbit apoi fecioarelor răpite, implorându-le să accepte să fie soţiile oamenilor săi şi le-a promis că se vor bucura de respectul soţilor lor, de drepturi de cetăţean, şi că vor fi mame ale unor oameni liberi. Încântate de promisiuni, de frumuseţea cetăţii şi de vitejia romanilor, sabinele au acceptat.
Vecinii Romei nu au fost însă mulţumiţi de deznodământ, aşa că au pornit cu război contra Romei. Conduşi de regele din Caenina, Titus Tatius, sabinii au intrat pe teritoriu roman, spre a-şi recupera fecioarele. Numai că Romulus şi armata sa i-au învins în bătălie şi l-au omorât pe regele lor, sporindu-şi astfel puterea în regiune. Ulterior, romanii au şi cucerit Caenina.
În cinstea acestei victorii, Romulus a dedicat un templu lui Jupiter Feretrius şi a donat prada de război. Romulus a celebrat triumful pe 1 martie 752.
1445. S-a născut pictorul italian Sandro Botticelli.
1562. Peste 1.000 de hughenoţi sunt masacraţi de catolici în localitatea Wassy din Franţa; începutul războaielor religioase franceze.
1565. Portughezii fondează oraşul São Sebastião do Rio de Janeiro, în onorea Sfântului Sebastian, patronul de nume al regelui Sebastian I al Portugaliei. Rio de Janeiro, cum se numeşte azi oraşul, era de fapt numele Golfului Guanabara, pe ale cărui maluri se află oraşul.
1692. Sarah Good, Sarah Osborne şi Tituba compar în faţa judecătorilor locali din satul Salem (Massachusetts), în primul act al proceselor cunoscute sub numele de Procesul vrăjitoarelor din Salem.
1746. Constantin Mavrocordat, domnul Ţării Româneşti (1744-1746), clerul înalt şi boierii hotărăsc eliberarea din şerbie a rumânilor fugiţi, care se reîntorc în ţară; liberi ca persoană, ţăranii rămân totuşi dependenţi economic de boieri, fiind obligaţi să presteze boierului 12 zile de clacă, în Ţara Românească şi 24 de zile, în Moldova.
1788. S-a născut Gheorghe Asachi, cărturar enciclopedist şi scriitor, sprijinitor al ştiinţei şi artelor, întemeietor şi deschizător de drumuri în învăţământ, teatru și presă.
1810. S-a născut compozitorul și pianistul polonez Frederic Chopin.
1812. S-a născut Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic, membru al Academiei Române. A întocmit primul „Manual de anatomie descriptivă” în limba română. În urma strădaniior lui, în ianuarie 1842, s-a deschis Şcoala de Mică Chirurgie de la Colţea.
1815. Napoleon revine în Franța după exilul în insula Elba, începând perioada celor „100 de zile”.
1837. S-a născut scriitorul Ion Creangă (decedat 1889).
1867. Apare primul număr al Convorbirilor literare, organ de presă al Junimii, mişcarea politică şi literară iniţiată şi condusă de Titu Maiorescu.
1872. Este înfiinţat Yellowstone, primul parc naţional din lume.
1873. Compania „E. Remington si Fii” din Ilion (statul New York) începe producţia primei maşini de scris portabile.
1877. Puterile semnatare ale Tratatului de la Paris din 1856 au adoptat, la Londra, un protocol prin care recomandau Turciei să acorde unele libertăţi popoarelor supuse. Refuzul acesteia va deschide calea războiului.
1886. S-a născut pictorul austriac Oskar Kokoschka.
1889. Ferdinand de Hohenzollern a fost proclamat, prin Decret, principe al României, cu titlul de Alteţă Regală.
1893. Inginerul Nikola Tesla face prima demonstraţie publică a radioului la St. Louis, în Missouri, Statele Unite.
1896. Savantul francez Henri Becquerel descoperă radioactivitatea naturală.
1904. S-a născut jazz-istul american Glenn Miller.
1906. A apărut Viaţa românească, revistă „literară şi ştiinţifică”, sub direcţia luiConstantin Stere şi Paul Bujor, secretar de redacţie fiind Garabet Ibrăileanu.
1907. Şi-a început activitatea Serviciul de urgenţă Salvarea, din iniţiativa dr. Mina Minovici.
1909. S-a născut actorul britanic David Niven, laureat al Premiului Oscar (Pantera roz, Ocolul pământului în 80 de zile).
1912. Albert Berry reuşeşte primul salt cu paraşuta din lume produs dintr-un avion în mişcare.
1917. Guvernul SUA face public textul decodat al „Telegramei Zimmerman”
Niciodată în istorie, inainte sau după, nu a avut vreo criptogramă „atât de enorme consecinţe” asupra cursului istoriei, după cum nota David Khan, autorul lucrării „Spărgătorii de coduri”, citat pe siteul Arhivelor Naţionale americane.
Documentul interceptat şi decodat de criptografii britanici ce lucrau în celebra Cameră 40 şi rămas in istorie sub numele de „Telegrama Zimmerman”, după numele expeditorului ei, baronul Arthur Zimmerman, ministrul german de Externe, a reprezentat, după opinia specialiştilor, catalizatorul care a determinat intrarea în război a Statelor Unite, în timpul administraţiei Wilson.
1922. S-a născut Yitzhak Rabin, premier israelian, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1994), asasinat la 4 noiembrie 1995.
1925. S-a născut matematicianul Solomon Marcus.
1927. S-a născut muzicianul și actorul american Harry Belafonte.
1931. S-a născut regizoarea Elisabeta Bostan.
1937. S-a născut compozitorul basaraben Eugen Doga.
1938. A murit Gabriele d’Annunzio, poet, romancier și dramaturg italian, președinte al Academiei italiene.
1944. Are loc premiera piesei Steaua fără nume, de Mihail Sebastian, la Teatrul Alhambra din București.
1946. Banca Angliei este naţionalizată.
1947. Fondul Monetar Internaţional a devenit operaţional.
1953. Stalin suferă un atac de cord, murind patru zile mai târziu.
1954. SUA detonează Castle Bravo, o bombă cu hidrogen de 15 megatone, în Atolul Bikini din Oceanul Pacific, provocând cea mai extinsă contaminare radioactivă produsă vreodată de Statele Unite.
1958. A fost creat Parlamentul European, for consultativ al Uniunii Europene.
1992. Bosnia şi Herţegovina îşi declară independenţa de Republica Federativă Socialistă Iugoslavia – data de 1 martie este sărbătorită ca „Ziua Independenţei”.
1993. S-a deschis traficul telefonic public între România şi Statele Unite ale Americii.
1995. Este fondată compania Yahoo!
1995. Parlamentul European respinge legea de omologare în domeniul biotehnologiei, după 7 ani de dezbateri asupra implicaţiilor de ordin etic ale propunerii ce ar permite omologarea plantelor şi animalelor obţinute prin procedee de inginerie genetică şi a invenţiilor bazate pe gene umane sau provenind de la alte fiinţe.
1996. A murit Alf Lombard, lingvist suedez de origine franceză (n. 1902), reputat specialist în limba şi literatura română, considerată de el cea mai importantă limbă romanică; membru al Academiei Române (Le verbe roumaine, 2 vol., 1955).
1998. „Titanic” devine primul film din istorie cu încasări de peste 1 miliard de dolari.
2000. Social-democrata Tarja Kaarina Halonen preia funcția de președinte al Republicii Finlanda, fiind prima femeie aleasă în această funcție.
2001. Membrii Parlamentului European au votat, la Bruxelles, cu o largă majoritate, în favoarea eliminării necondiţionate a vizelor de intrare în spaţiul UE pentru cetăţenii români.
2006. Wikipedia în limba engleză publică articolul cu numărul 1.000.000: Jordanhill railway station.
2007. Castelele Peleş şi Pelişor, împreună cu terenurile aferente, au fost restituite regelui Mihai I.