Curtea Suprema constată că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze reprezintă fără îndoială un caz de corupţie la cel mai înalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu preşedinte de partid, arată Înalta Curte în decizia de condamnare a lui Năstase la doi ani de închisoare cu executare în dosarul Trofeul Calităţii
Trofeul Calităţii, aşa zisul concurs destinat firmelor de construcţii, a fost o afacere de casă a PSD, iniţiatorii acestei manifestări fiind în realitate preocupaţi de strângerea taxelor de participare de la cât mai multe persoane, indiferent de interesul real al acestora pentru manifestare şi fără a avea vreo reţinere că taxe plătite de nişte instituţii publice vor ajunge să finanţeze o campani electorală, ba din contră, arată Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în motivarea hotărârii prin care fostul premier a fost Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare iar pe Irina Jianu, fostul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii la şapte ani de închisoare. „Corupţia clasei politice din România personificată cel puţin la nivelul anului 2004 de inculpatul Năstase Adrian reprezintă un fenomen care nu mai poate fi tolerat de societatea românească, justiţia fiind obligată să riposteze cu fermitate ori de câte ori are de-a face cu un asemenea caz, ca o dovadă că statul de drept nu este o chestiune iluzorie ci funcţionează în beneficiul propriilor cetăţeni”, arată Curtea Supremă în hotărârea de condamnare a lui Năstase.
În acest dosar, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe cei doi alături de alţi câţiva oameni de afaceri condamnaţi şi ei la câte şase ani de închisoare pentru că sub pretextul organizării unui eveniment pentru firmele de construcţii – Trofeul Calităţii, s-au strâns bani pentru campania electorală a lui Adrian Năstase din 2004. Procurorii descoperiseră că deşi era teoretic un eveniment destinat firmelor de construcţii, s-au strâns taxe de participare inclusiv de la instituţii publice sau de la firme care nu aveau nicio legătură cu domeniul, cum ar fi SC Avicola Buzău. Năstase este acuzat că şi-a folost influenţa direct pentru a determina organizarea unui astfel de eveniment în vederea colectării de fonduri pentru campania sa.
Curtea Supremă arată că Irina Jianu şi restul complicilor lui Năstase s-au expus în organizarea acestei colecte ilegale de fonduri pentru campania fostului preşedinte PSD întrucât „au avut credinţa că nu vor ajunge să fie cercetaţi tocmai datorită beneficiarului actelor comise şi a succesului acestuia în alegeri”.
Cum şi-a asigurat fostul premier controlul Inspectoratului de Stat în Construcţii
„Curtea constată că activitatea infracţională ce a făcut obiectul prezentei cauze reprezintă fără îndoială un caz de corupţie la cel mai înalt nivel, prin implicarea unui personaj care nu era un simplu preşedinte de partid, ci unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai clasei politice româneşti, preşedinte al celui mai mare partid politic la nivelul anului 2004, prim ministru în funcţie şi candidat cotat cu şanse reale (dacă nu chiar cu cele mai mari) la cea mai înaltă demnitate a statului român”, mai precizează magistraţii care au decis condamnrea fostului preşedinte al PSD. Aceeaşi magistraţi arată şi modul în care fostul prim-ministru şi-a asigurat controlul Inspectoratului de Stat în Construcţii, instituţie cheie în derularea Trofeului Calităţii, evenimentul incriminat de procurori. În faţa magistraţilor Înaltei Curţii apărarea lui Adrian Năstase a susţinut că acesta din urmă nu a avut nicio influenţă asupra Irinei Jianu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii. Judecătorii au descoperit însă din probele depuse de procurorii DNA la dosar că Irina Jianu a fost confirmată în funcţia de şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii chiar de către Adrian Năstase în iulie 2004 ca urmare a trecerii Inspectoratului în subordinea Cancelariei primului ministru, lucru care s-a întâmplat imediat după epuizarea fazelor teritoriale ale Trofeului Calităţii.
