Cu ocazia discursului din Parlamentul European, Jean-Claude Juncker a prezentat și „Carta Albă” privind viitorul Europei, ce cuprinde cinci scenarii ale modului în care UE poate evolua până în anul 2025 în funcţie de intenţiile statelor membre.
Franța și Germania sunt pentru o Europă în două viteze, în care cele două țări ar fi lidere „de opinie”. Polonia vrea să conducă „Grupul de la Visegrad” (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia). Ce vor face țările din Europa de Est, printre care și România?
Primul test pentru liderii europeni va fi la Summit-ul de la Roma, din 25 martie, când va fi celebrat tratatul fondator al Comunității Europene, de la a cărui semnare au trecut 60 de ani. La finalul întrunirii, va fi semnată o declarație comună a celor 27 de șefi de stat și de guvern în care se va vedea către ce viitor, comun sau nu prea, optează UE. Marea Britanie nu e invitată.
Scenarii de analizat
În primul scenariu al „Cartei Albe” se prevede continuarea actualei direcţii. Cele 27 de state UE se vor concentra pe implementarea agendei de reformă în spiritul Comisiei Europene – adesea criticată pentru practici dictatoriale – conduse de -Jean-Claude Juncker.
Scenariul al doilea nu pune nimic în „comun” în uniune decât piața unică. Pentru că cele 27 de state membre nu reuşesc să ajungă la un numitor comun în diversele politici de cooperare, se vor concentra pe regulile impuse de o piață unică.
Scenariul al treilea este cel care a atras cele mai multe critici, fiind privit ca o dizolvare a UE. Acesta prevede alianțe în diferite zone politico–economice între unele state membre, dezvoltate, care vor avea alte reguli ce vor permite cooperarea în domenii precum apărarea, securitatea internă şi dezvoltarea socială.
Al patrulea scenariu pune accentul pe zona politicii, urmărind să se obțină rezultate mai eficiente, menite să deblocheze anumite mecanisme de implementare a regulilor UE.
Al cincilea scenariu se referă la „o sudură” a statelor membre, acestea trebuind să decidă să aloce structurilor comune mai multe atribuţii, resurse şi putere decizională, cu implementare rapidă a hotărârilor.
Franța vrea cu Germania
Comisarul european pentru Afaceri Economice, Pierre Moscovici, a declarat că opţiunea desfiinţării Uniunii Europene se află printre scenariile incluse în „Carta Albă” privind viitorul Europei, iar această ipoteză, deşi de nedorit, trebuie să fie luată în calcul. „Putem continua în general la fel ca până acum, cu paşi mărun-ţi, ori să revenim la competenţe naţionale sporite, să ne limităm la piaţa unică sau, de ce nu, să desfiinţăm Uniunea”, a declarat Moscovici.
Acesta s-a declarat pentru scenariul care ar prevedea apărarea și protejarea mai eficientă a cetățenilor europeni şi mai mult dinamism economic. Ceea ce înseamnă o „Europă cu două viteze”. Miniștrii de Externe din Franța și Germania, Jean-Marc Ayrault și Sigmar Gabriel, au și dat o declarație comună, că susțin o Uniune care să ia în calcul „diferitele niveluri de ambiție” ale statelor membre.
Într-o Europă cu două viteze, „Grupul de la Vișegrad” (Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia) ar reprezenta principala linie de demarcație. Statele est-europene sunt cele care trebuie să-și clarifice poziția, acestea de multe ori manifestându-se pentru recâștigarea suveranității cedate Bruxelles-ului. România și-a anunțat intenția de a rămâne de partea unei Uniuni consolidate, bazată pe coeziune, solidaritate și în spiritul valorilor fundamentale.
