„Medicamente pentru mama”, „ouă” sau „minute”. Toate aceste expresii înseamnă, de fapt acelaşi lucru: cocaină. Cel mai scump drog de pe piaţa românească reprezintă totodată una dintre distracţiile preferate ale multora dintre clienţii cluburilor de lux din Bucureşti.
500 kilograme de droguri au capturat poliţiştii români anul trecut. Din acestea, aproape jumătate sunt halucinogene de mare risc, cum ar fi cocaină, a căror valoare de piaţă ajunge la aproximativ 20 milioane de euro. Cifrele, deşi impresionante, reprezintă doar o parte din consumul real de stupefiante din România, căci acest obicei se răspândeşte tot mai mult în ţara noastră. Iar clienţii cluburilor de lux sunt principalii cumpărători de cocaină, cel mai scump drog de pe piaţa românească. Tocmai de aceea, câştigurile pentru traficanţi sunt colosale. La un kilogram din această substanţă distribuit în discotecile de fiţe se câştiga şi 100.000 de euro. Poveştile a doi traficanţi importanţi din cluburile de lux din Capitală, în prezent judecaţi, dezvăluie mecanismele prin care aceste droguri ajung în „lumea bună” a Bucureştiului.
Povestea lui „Bebe”, traficant în Gaia, Fratelli şi Turabo
Ionel Gae, cunoscut în cluburile de fiţe din Bucureşti şi ca „Bebe”, a fost reţinut în septembrie 2010 în timp ce primea din Spania un colet cu 600 de grame de cocaină, ascunsă în pereţii unei lăzi frigorifice. Iniţial, bărbatul a declarat că nu ştie ce este în pachet, dar anchetatorii au descoperit că acesta şi-l trimisese singur de la Valencia. Mai mult, amprentele sale au fost descoperite pe cele două pungi, dovadă a faptului că Ionel Gae a participat la împachetarea drogurilor.
Reţinerea şi apoi arestarea lui „Bebe” puneau capăt astfel unei acţiuni de jumătate de an care a avut ca scop descoperirea unuia dintre principalii distribuitori de cocaină din cluburile Gaia, Fratelli şi Turabo.
Ionel Gae era foarte suspicios cu clienţii cărora le vindea halucinogene, se arată în rechizitoriul procurorilor, de aceea, pentru a intra în cercul său, ofiţerii Serviciului Antidrog Bucureşti s-au folosit chiar de un apropiat al traficantului, care a devenit ulterior martor protejat. Acesta i-a informat că „Bebe” va fi la o petrecere privată, într-o locuinţă. Doi investigatori sub acoperire au mers acolo şi, surprinzător, nu a durat mult până au fost abordaţi de dealer. După cum reiese din dosarul de judecată, Ionel Gae s-a dovedit mai relaxat decât se aşteptau ofiţerii. I-a întrebat pe cine cunosc de la petrecere, iar oamenii legii au răspuns, la bluf, că pe jumătate din cei de acolo. Afirmaţia a fost suficientă şi „Bebe” le-a oferit codificat cocaină la preţul de 100 de euro gramul. Iar ei au cumpărat trei grame. „Ionel Gae păstra punguţele într-un pachet de ţigări, unde mai avea şi altele”, arată, într-o declaraţie de la dosar, unul dintre ofiţerii acoperiţi.
Ce înseamnă „minut” în limbajul traficanţilor
Dorinţa lui Bebe de a face mulţi bani pe seama noilor clienţi i-a fost fatală. Fără să intuiască pericolul, traficantul a acceptat să se mai întâlnească încă o dată cu investigatorii lângă stadionul Giuleşti, unde le-a vândut alte trei grame de cocaină, pe care le-a scos din scrumiera unui autoturism, şi pe Calea Victoriei, unde a mai dat două grame dintr-un pachet de ţigări.
Deşi probele erau suficiente pentru anchetatori, aceştia au decis să pună sub ascultare telefoanele lui Ionel Gae şi au descoperit că acuzatul discuta codificat cu clienţii săi. După arestarea sa, chiar „Bebe” a fost cel care le-a explicat procurorilor codurile. Astfel, gramele erau transformate în minute, de exemplu „10 minute = 10 grame”, dar cele două părţi mai foloseau şi alte expresii pentru a stabili întâlniri şi preţuri, precum: „să-mi spuneţi unde vă aduc maşina”, „vreau să îmi încarc cartela” sau „o sută de euro şampania”. Într-o discuţie interceptată, un client îi spune distribuitorului că aduce maşina la el, „la tinichigerie”. Apoi, în cadrul aceleiaşi convorbiri, clientul se răzgândeşte şi afirmă că un prieten „vrea să plece în concediu şi are probleme la jigleor”.
Iniţial, Ionel Gae nu a recunoscut acuzaţiile care i s-au adus, dar pus în faţa faptelor a acceptat situaţia, iar Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat la 10 ani de închisoare cu executare. „Bebe” a contestat sentinţa, iar procesul a ajuns acum la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Păcăliţi la cântar
Dealerii de cocaină îşi păcălesc de cele mai multe ori clienţii, atât în ceea ce priveşte greutatea, cât şi calitatea substanţei pe care o vând. Analizele de laborator,în cazul lui Ionel Gae, au demonstrat că acesta oferea cocaină în combinaţie cu o substanţă numită levamisol. Mai mult, după cântărirea punguliţelor cumpărare de investigatorii sub acoperire, s-a stabilit că Bebe le spusese că le dă trei grame de cocaină, dar în punguţe erau de fapt doar 2,20 grame, într-o primă fază, şi 2,24 de grame la a doua tranzacţie. A treia oară, ofiţerii au plătit pentru două grame, dar au primit numai 1,53 grame.
continuare în pagina 2
Obiceiul acesta nu e singular printre cei acuzaţi că au făcut trafic de cocaină. Un alt personaj judecat pentru trafic, Dominic Popa, a vândut unui colaborator al Poliţiei 6 grame de cocaină, care în laboratorul Ministerului de Interne s-au dovedit a fi doar 4,12 grame, după cum reiese din dosarul acuzatului. Mai mult, cocaina era diluată cu fenacetină, cofeină, levamisol, tetracaină şi aminopirin, despre care specialiştii Serviciului Antidrog afirmă că este banalul Piramidon.
„Medicamente pentru mama”
Dominic Popa este o celebritate în lumea traficanţilor de droguri. Acesta este co-acţionar la unul dintre cele mai bine cotate restaurante din centrul Capitalei, Chez Marie, şi din rechizitoriu reiese că a vândut cocaină chiar în propria locaţie.
Şi el a fost depistat cu ajutorul unui informator şi a ofiţerilor sub acoperire. De asemenea, telefoanele i-au fost ascultate şi a fost înregistrat ambiental. Anchetatorii au stabilit că patronul de restaurant ar fi folosit de asemenea cuvinte codate când făcea tranzacţii cu cocaină, după cum reiese din dosarul aflat acum la Curtea de Apel Bucureşti. Astfel, conform ofiţerilor, cuvântul droguri ar fi fost înlocuit cu termene precum „medicamente pentru mama”, „un ou din acela mare cu multe ouă înăuntru, Kinder” (asta însemna un recipient care conţinea mai multe „bile” de cocaină, explică investigatorii). Unii clienţi erau mai precauţi şi foloseau codul. „Să-mi aduci mâine patru ouă”, îi spune un client lui Dominic Popa.
Cel care acum este judecat pentru trafic de droguri era convins la un moment dat că nu va fi prins, ba chiar se lăuda cu asta prietenilor. „Cine să mă ia pe mine? Trebuie să fie de la Băsescu încolo, să mă ridice”, reiese dintr-o convorbire înregistrată şi aflată la dosar. Dar relaxarea sa a fost tocmai cea care avea să-l coste, pentru că i-a promis cu lejeritate unui colaborator sub acoperire al oamenilor legii că îi poate face rost de cel puţin jumătate de kilogram de cocaină.
4 ani cu suspendare, pentru trafic
Înainte de această mare tranzacţie, Dominic Popa i-a vândut colaboratorului sub acoperire un gram de cocaină, cu 400 de lei, în toaleta unui club de fiţe din Parcul Herăstrău, pe care totuşi investigatorii nu-l nominalizează. Apoi i-a dat alte cinci grame, cu 2.000 de lei, în toaleta restaurantului pe care îl deţine. Dominic Popa şi clientul s-au întâlnit în restaurant pe 18 mai 2011. Doi ofiţeri cu tehnică de înregistrare se aflau la o masă alăturată şi filmau totul. După o scurtă discuţie, distribuitorul şi clientul au mers în toaletă, unde a avut loc schimbul, iar la final colaboratorul a plecat din restaurant şi s-a întâlnit cu anchetatorii, cărora le-a arătat un recipient de plastic în care se aflau cinci biluţe de cocaină.
Arestat preventiv, Dominic Popa a negat iniţial acuzaţiile, pentru ca apoi, pe parcursul audierilor şi la proces, să admită ceea ce au demonstrat procurorii în rechizitoriu. Tribunalul din Bucureşti a decis să îl condamne la patru ani de închisoare, cu suspendare, cu un termen de supraveghere de nouă ani. Bărbatul a fost eliberat, dar procesul s-a mutat la Curtea de Apel, unde continuă să se judece. La scurt timp după eliberare, Dominic Popa ar fi plecat în Polonia.
Profit de 200 de ori mai mare
Cocaina este cel mai scump drog de la noi: preţul pentru un gram se învârte în jurul a 100 de euro, în funcţie de furnizor şi de puritatea produsului, potrivit şefului Serviciului Antidrog Bucureşti, comisar şef Cătălin Ţone. „Cocaina de pe piaţa românească provine mai ales din America de Sud şi pătrunde în ţară cel mai des pe cale rutieră. Cantităţile mai mici sunt trimise în colete prin firmele de curierat sau în bagaje. Mai ajung, tot în cantităţi mici, şi pe calea aerului, în bagaje, pe corp sau chiar în corp„, ne-a explicat ofiţerul. De obicei, cocaina din America de sud intră pe continentul european cel mai des prin porturi din Spania şi Olanda, de unde sunt aduse în România, dar mai există şi alte rute, folosite mai rar precum Italia, Franţa, Portugalia sau Turcia.
„Traficul de droguri este extrem de profitabil şi de aceea foarte mulţi infractori s-au reprofilat pe această zonă. Vă dau un exemplu. Un kilogram de cocaină se produce în America de Sud cu un cost de aproximativ 500 USD, iar la noi în ţară traficantul vinde substanţa halucinogenă en gros, cu sume cuprinse între 40.000 şi 60.000 euro. Vândută la gram în ţara noastră, pe un kilogram se pot obţine între 100.000 şi 130.000 euro. Cocaina nu este niciodată distribuită în stare pură, ci diluată cu alte substanţe, care îi măresc greutatea. Prin urmare, câştigurile sunt considerabile numai dintr-un singur kilogram„, arată şeful Serviciului Antidrog Bucureşti.
continuare în pagina 3
Consumul se face în parcări
Deoarece, este cel mai scump drog de pe piaţa românească, cocaina este distribuită mai ales în rândul persoanelor cu bani, care frecventează cluburile şi restaurantele de lux din Bucureşti. Totuşi, dealerii acţionează foarte rar chiar în incinta unei astfel de locaţii. „Cluburile au camere video, sunt angajaţi şi mulţi necunoscuţi, aşa că riscul e mare. O parte din consumatori nu folosesc substanţa în toalete, tot de teamă să nu fie descoperiţi. De cele mai multe ori, vânzarea şi consumul se fac în parcurile şi parcările din apropierea cluburilor, sau chiar la domiciliul traficantului ori a clientului. Cei mai mulţi petrecăreţi ajung în discoteci cu doza deja consumată”, a afirmat Cătălin Ţone. Comisarul şef menţionează că oricum dealerii nu au cluburi preferate unde acţionează, ci doar clienţi fideli. „Şi consumatorii sunt atenţi, pentru că sunt căutaţi distribuitorii care au marfă de calitate, care să nu fie măsluită, existând un risc pentru sănătate dacă folosesc astfel de substanţe. De asemenea, persoanele publice caută dealeri discreţi care să nu le divulge obiceiurile şi eventual, dependenţa”, a declarat Cătălin Ţone.
Canabisul se dă cu 60 de lei
Pe piaţa românească mai sunt distribuite şi alte tipuri de stupefiante. Extasy se produce cel mai adesea în Olanda şi, mai puţin, în Germania. O pastilă costă între 25 şi 80 de lei.
În Bucureşti ajung anual câteva zeci de mii de comprimate. „În cluburile fără pretenţii, să le zicem aşa, se consumă canabis, care provine fie din Maroc, unde există aproximativ 90% din producţia mondială, fie de la intern, crescut pe la curte, în păduri şi chiar în apartamente sau în diferite imobile . Un gram de canabis costă între 30 şi 60 de lei„, ne-a dezvăluit şeful Serviciului Antidrog Bucureşti.
Acesta a menţionat că heroina costă între 150 şi 200 de lei gramul şi se foloseşte mai ales în cartierele sărace ale Capitalei, dar, în ciuda preţului mai mic, este unul dintre cele mai nocive substanţe halucinogene.
Heroina, drogul din cartiere
Cele mai des folosite substanţe halucinogene rămân canabisul şi extasy, care sunt folosite cu predilecţie de tinerii între 15 şi 34 de ani, potrivit unui studiu al Agenţiei Naţionale Antidrog realizat în 2011. Popularitatea provine din faptul că acestea sunt mai ieftine şi mai uşor de găsit decât cocaina. Dintre consumatorii de heroină, 85% sunt bărbaţi, 6% nu au fost înscrişi niciodată la şcoală, majoritatea provin din familii sărace, cu acces limitat la apă şi electricitate.
496,52 kilograme de droguri au fost capturate în 2011;
204,09 kilograme au fost droguri de mare risc;
245 de grupuri au fost identificate pentru trafic şi consum de droguri.
