Mutarea celor câteva linii low-cost care până sâmbătă operau pe aeroportul Băneasa, de ieri acestea fiind mutate pe aeroportul Otopeni, nu a provocat aglomeraţie pe acesta.
Sosirea companiilor low-cost a adus un surplus de trafic de 2,4 milioane pasageri pe un aeroport care avea deja 5,1 milioane pasageri şi a cărui capacitate este estimată să ajungă la 6 milioane de pasageri, de abia la finele acestui an, când este prognozată încheierea celei de-a treia etape de modernizare.
Misterul acomodării aeroportului la noul flux constă în calitatea serviciilor oferite. „Capacitatea de 6 milioane de pasageri corespunde clasei de servicii B. La clasa C capacitatea este de 11 milioane pasageri. Clasele de servicii impun un anumit număr de pasageri pe metru pătrat, la cozi la ghişee, etc”, spune Valentin Iordache, director de relaţii externe al Aeroporturi Bucureşti. Spre exemplu, inaintea închiderii sale, nivelul serviciilor pe aeroportul Băneasa putea fi caracterizat ca cel mult D.
In prima zi pasagerii nu au dat bătaie de cap conducerii aeroportului. „Am avut emoţii doar la şicanele de control după check-in. Nu au fost însă până la orele prânzului mai mult de 3-4 persoane”, spune Iordache. Aeroportul are posibilitatea suplimentării porţilor de control cu 3 unităţi. Situaţia s-ar putea schimba însă azi, fiind prima zi lucrătoare după mutarea curselor.
Low-costurile aduc 30% mai multe decolări
Companiile low-cost Blue Air, Wizz Air şi Germanwings vor opera începând de duminică de pe aeroportul Otopeni, astfel că traficul de pasageri va creşte cu 45% la aterizări şi cu 30% la decolări, afirmă reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Numărul transportatorilor aerieni care derulează activităţi de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Otopeni va ajunge la 35. La fiecare şase minute va avea loc o decolare sau o aterizare pe aeroportul Otopeni. Aeroportul rămâne însă de departe mult mai liber decât cele mai aglomerate aeroporturi europene. Pe Heathrow – Londra, numărul pasagerilor pe acesta este de aproximativ zece ori mai mare decât pe Otopeni. Deoarece numărul de piste este identic cu cel al aeroportului bucureştean, respectiv două, deservirea celor 70 de milioane de pasageri anual se face prin o frecvenţă sporită a aterizărilor şi decolărilor, respectiv mai mare de una la minut.
