Procentajul de mărire a veniturilor bugetarilor va fi discutat de FMI şi Guvern la începutul lunii aprilie.
România nu îşi permite o majorare a salariilor bugetarilor cu 15%, mai potrivită fiind una „modestă” de 4-5%, a spus ieri, invitat la The Money Channel, Jeffrey Franks, şeful delegaţiei FMI în România. El a ţinut să remintească faptul că anterior se convenise un procent de creştere mai mic. „Oricare ar fi discuţia, fie că ne uităm la contribuţii sociale, fie la salarii, spaţiul fiscal va fi foarte limitat. Însă o creştere cu 15% nu se încadrează. Este (un procent – n.r.) considerabil mai mare decât am discutat în trecut”, a afirmat el. Cât anume vor fi crescute salariile în sectorul de stat se va şti la începutul lunii aprilie. „Când vom veni la următoarea vizită de la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, vom analiza condiţiile economice pentru a vedea dacă orice modificare a politicii fiscale este posibilă. Suntem de părere că, dacă există spaţiu fiscal, Guvernul poate face ajustări modeste, cum ar fi o creştere cumpătată a salariilor sau o reducere modestă a contribuţiilor sociale”, a afirmat Jeffrey Franks.
FMI cere statului să vândă principalul producător de cupru
Nimic surprinzător în deschiderea subiectului privitor la salarii în an electoral, cel puţin şeful misiunii internaţionale se aştepta la aceasta. „Ştiam că s-au acumulat presiuni politice şi mă aşteptam să existe discuţii politice privind politica salarială adecvată”, a spus, râzând, Jeffrey Franks. Eşecul de anul trecut când statul nu a reuşit să vândă pachetul de 9,84% din acţiunile Petrom ce le deţinea nu va fi repetat şi în cazul CupruMin Deva, a ţinut să dea asigurări funcţionarul FMI.
FMI nu va permite un nou eşec, după modelul Petrom. „Comparativ cu propunerile anterioare, procesul de privatizare a mers mult mai încet decât am sperat. (…) Este extrem de important ca ofertele de privatizare iniţiale să fie făcute foarte atent şi calculate foarte bine din punct de vedere al preţului, caracteristicile ofertei să fie de succes (…). Nu vrem să se repete episodul cu Petrom de anul trecut”, a declarat Franks. CupruMin, societatea care deţine cele mai mari rezerve de cupru ale României aduce profit şi nu pierderi bugetului de stat, conform ultimelor date ale Ministerului Finanţelor. Compania ce are doar 431 de angajaţi a înregistrat în 2010 un profit brut de 18 milioane lei, la venituri de 115 milioane lei. „Guvernul este exact ca unul care are o datorie şi, în loc să muncească mai mult, îşi vinde argintăria”, comenta anul trecut intenţia de vânzare a Petrom economistul Daniel Dăianu, fost ministru de Externe.
De unde are Guvernul bani de salarii?
În fapt, el nu prea are de unde, cel puţin dacă se bazează doar pe creşterea economică. Majorarea cu 16% a salariilor bugetarilor presupune o creştere a cheltuielilor cu salariile de 500 milioane euro, adică 0,41% din PIB. Cum nivelul cheltuielilor este aproximativ o treime din PIB, acesta ar trebui să crească cel puţin cu 1,2%. Majorarea ar înghiţi cea mai mare parte a creşterii economice prognozate pentru acest an, de 1,6%, creştere ce este de altfel destul de nesigură. Vânzări de genul celei a CupruMin, ale licenţelor de telefonie mobilă prognozate pentru 2012 sau împrumuturile externe ar putea, desigur, să îi asigure resursele necesare. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, afirmă că în România nu e prima dată când salariile au fost mărite indiferent de rezultatele economice. Consecinţele creşterilor salariale în absenţa ameliorării productivităţii au fost „presiunile inflaţioniste” şi „deficitul de cont curent”, spune economistul.
