Achiziţiile publice din România înregistrează grave nereguli, sunt lipsite total de transparenţă şi cauzează pierderi de miliarde de euro bugetului de stat, consideră Institutul de Politici Publice (IPP). Acestea a prezentat, marţi, studiul „Transparenţa, Eficacitatea şi Credibilitatea procesului de achiziţii publice” pentru perioada 2009-2010.
Concluziile sunt rezultatul analizei a peste 161.000 de proceduri de atribuire, a activităţii a 5.000 de autorităţi contractante, trimiterea a 332 de solicitări de informaţii de interes public, intervievarea a sute de firme sau oficiali implicaţi în cheltuirea banilor de la buget.
Iată concluziile:
„Aproape 90% dintre români cred că procesul de achiziţii publice din România este unul corupt, ceea ce arată încă de la început faptul că România are o gravă problemă de credibilitate în ceea ce priveşte cheltuirea banilor publici”, afirmă IPP. Doar 7% dintre cei chestionaţi au considerat că banii se cheltuie corect. Cele mai susceptibile de corupţie sunt contractele din zona drumurilor (40%), sănătăţii (27%), tehnologiei informaţiilor (17%), construcţiilor (16%), etc.
Mai puţin de jumătate din bani trec prin SEAP
La modul oficial Româania a cheltuit in perioada 2009-2010 19 miliarde de euro în achiziţii publice. Cifrele reprezintă suma contractelor atribuite în proceduri publicate în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Luând în calcul că media UE este de 18.3% din PIB cheltuită pe astfel de contracte, specialiştii IPP trag concluzia că achiziţiile reale au fost de 44 miliarde euro, de unde concluzionează că doar 40% din contracte au trecut prin acest sistem numit SEAP, dealtfel obligatoriu. Spre exemplu primăria Alexandria, figurează în SEAP, pe de o parte, cu achiziţii publice de 5 milioane lei şi răspunde la o întrebare a IPP, pe de altă parte, că a făcut achiziţii de 55 milioane lei.
Pe scurt, IPP constată că legislaţia achiziţiilor publice este stufoasă, plină de excepţii, numeroasele instituţii ale statului implicate în acordarea contractelor sau verificarea lor sunt lipsite de transparenţă, informaţiile lipsesc pe paginile de internet ale autorităţilor contarctante, legislaţia se repectă doar formal şi nimeni nu e interesat de eficientizarea cheltuirii banilor publici.
Câteva exemple: un contract în valoare de 40 de milioane de euro în 2010 pentru modernizarea unui drum judeţean, semnat de Consiliul Judeţean Ilfov cu firmele Tehnologica Radion-Eurovia-Straco şi-a dublat valoarea in urma semnării a nu mai puţin de zece contracte adiţionale. IPP consideră că din cauza absenţei preţurilor de referinţă, un produs poate fi cumpărat de stat cu un preţ ce variază de la simplu la dublu, iar România pierde anual astfel 2,5 miliarde euro.
Achiziţiile cele mai valoroase prin SEAP au fost făcute în cei doi ani de Compania de Autostrăzi (1,3 miliarde euro), CFR Călători (986 milioane euro), Romgaz (390 milioane euro), în timp ce firmele ce au primit cei mai mulţi bani de la stat sunt Tehnologica Radion (386 milioane euro – construcţii drumuri), FISE Electrica Serv (servicii electricitate – 327 milioane euro) şi Delta ACM (308 milioane euro construcţii drumuri). Peste jumătate din primele 20 de firme alimentate de la buget cu bani sunt din zona asfaltului.
