Construirea podului peste Dunăre între Galaţi-Brăila şi judeţul Tulcea e pe locul 8 în lista proiectelor de infrastructură ce ar putea fi realizate în parteneriat public-privat.
Proiectul construirii podului peste Dunăre care să asigure traversarea fluviului în zona Galaţi-Brăila este considerat o prioritate în domeniul dezvoltării infrastructurii de către Ministerul Economiei. Într-o listă a proiectelor de infrastructură ce ar putea fi realizate în parteneriat public-privat, întocmită la începutul anului, pe locul 8 era „construirea podului peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea”.
Construirea podului a primit o nouă declaraţie de susţinere guvernamentală după ce vara trecută, la lansarea la Tulcea a „Strategiei Dunării”, ministrul Transporturilor Anca Boagiu declara că susţine construirea podului de la Brăila ca un proiect în cadrul Strategiei Uniunii Europene a Zonei Dunării, iar ministrul Elena Udrea menţiona că „acest pod ar deschide perspective mai bune de dezvoltare a turismului în nordul Dobrogei”. Ideea construirii unui pod peste Dunăre în zona Galaţi-Brăila a fost lansată în 1995, iar la alegerile din 1996 a fost una dintre promisiunile ce au asigurat PDSR-ului păstrarea puterii locale.
Locaţia stabilită la Galaţi, între promontoriul falezei superioare din zona „Francezi” şi zona Dinogetia de pe malul tulcean, s-a dovedit prea costisitoare, pentru că Dunărea are la Galaţi o lăţime de aproape trei ori mai mare decât la Brăila. Conducerile CJ Galaţi şi CJ Brăila au discutat despre posibila colaborare în construirea podului peste Dunăre la Brăila. Avantajul este şi construirea unei artere de legătură cu Insula Mare a Brăilei. În 2003, a fost realizat studiul de fezabilitate, de către Ministerul Transporturilor şi se găsise şi o companie chineză interesată de construirea podului. Valoarea estimată a investiţiei era de aproximativ 400 de milioane de dolari, la care partea română ar fi trebuit să contribuie cu alte 300 de milioane de dolari pentru legarea podului la arterele importante de circulaţie. După alegerile din 2004, proiectul a fost abandonat.
În 2006, Xu Jian ambasadorul Chinei în România, spunea că interesul firmei este în continuare ridicat: „Compania chineză este în continuare gata să facă acest proiect. A investit deja în studiul de fezabilitate. Mingea este la partea română”. Demersurile au fost reluate de preşedintele CJ Brăila, Gh. Bunea Stancu şi preşedintele CJ Tulcea, Gh. Tarhon. În acest context, Ministerul Transporturilor a pus la dispoziţia celor două administraţii studiul de fezabilitate, care le este inutil, pentru că nu au nici banii pentru pod, nici un investitor care să-l construiască pe banii lui.
Datele tehnice ale construcţiei
Lungimea traseului de legatură dintre DN 2B şi DN 22 (Brăila – Tulcea) este de 18,605 km iar lăţimea este de 7,8 m (două benzi). Lungimea totală a podului este de 2.540 metri, din care lungimea tronsonului suspendat este de 1.520 metri. Lungimea viaductului de pe malul stâng este de 660 metri, iar lungimea viaductului de pe malul drept de 360 metri. Lăţimea totală a podului este de 23,4 m, iar cea a carosabilului structurat pe 4 benzi de circulaţie este de 16,8 m. Deschiderea principală este de 920 m, înalţimea pilonilor fiind de 140 m.
