UPDATE La ieşirea de la audierile de la DIICOT Galaţi, avocatul Mihai Boldea a evitat întâlnirea cu jurnaliştii. Mai târziu, a explicat că nu a fost audiat, dar i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile ce îi sunt aduse, de instigare la fals şi uz de fals şi tentativă la înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. „Nu am dat nici o declaraţie şi sunt multe nereguli, una dintre ele fiind că interceptările şi autorizaţiile de percheziţie au fost date de Tribunal şi Curtea de Apel. Legal trebuiau cerute de la Înalta Curte”, a spus Boldea.
Mihai Boldea este un personaj extrem de controversat la Galaţi, în calitatea sa de avocat fiind implicat în procese care au ajuns în cercetarea Parchetului General sau al DIICOT, pentru că prin probe dubioase sau falsuri se încerca acapararea unor imobile ce aparţineau Primăriei sau unor persoane fizice. Mai este cunoscut ca apărătorul liderului MISA, Gregorian Bivolaru, dar şi ca avocat al unor personaje dubioase, acuzate de fapte penale.
Citeste si Deputatul Mihail Boldea, cercetat pentru fals şi înşelăciune. Prejudiciul este de 1 milion de euro
În urmă cu câţiva ani, numele lui Boldea a fost vehiculat în scandalul Afacerii „Aviasan”, în care cele 40 ha ale fostului aeroport utilitar de la Galaţi, în valoare de 24 milioane euro, au ajuns în posesia unei grupări din care făceau parte Mircea Marosy, ginerele liderului PC Galaţi, Eugen Durbacă, Matei Oprea – fratele directorului registrului Comerţului Galaţi Răducanu Oprea şi Valentina Cojocaru, o apropiată a lui Eugen Durbacă.
Acuzaţiile care au fost aduse în acest caz sunt asocierea în vederea comiterii de infracţiuni, falsul în documente oficiale şi înşelăciunea. El a mai fost implicat în mai multe cazuri de afaceri imobiliare dubioase. Primăria a pierdut imobilul de pe str Cuza 43 în care Boldea a deschis acţiune în instanţă în 2007, împotriva fostei proprietare, Letiţia Bârlădeanu, care nu revendicase imobilul. Deşi bătrâna decedase în ianuarie 2000, în 2007 apărea ca parte în proces, fiind „reprezentată” de un avocat din Baroul Galaţi cu care semnase un contract de asistenţă juridică!!! În cazul „Cuza 43″, Mihai Boldea a obţinut pentru clientul său, un oarecare Tudorache Postelnicu, imobilul de pe str Cuza Vodă 43, în valoare de 2,5 miliarde lei vechi. Imobilul era în proprietatea primăriei, nefiind revendicat de foştii proprietari.
Un alt caz, cu un fals revendicator asistat de Mihai Boldea, este cel în cazul imobilelor de pe str Eroilor 1 şi Domnească 55, ajuns în cercetarea DIICOT din ianuarie 2008. În acel caz, Boldea l-a asistat pe un oarecare Virgil Melisatos, persoană cu identitate incertă din Mangalia ce revendica imobilele de pe str Eroilor nr 1 şi Domnească nr 55. La dosar a fost depus un „act de notorietate” din 1936, conform căruia familia Melisatos ar fi deţinut la acea vreme imobilul de str Domnească nr 55 şi imobilul „de pe str Eroilor nr 1″. Strada Eroilor se numea în acea perioadă „Codreanu”, căpătând numele de „Eroilor” după 1990. Nici imobilul de pe Domnească 55 nu putea fi cel din actul de notorietate, pentru că numerotaţia pe strada respectivă fusese schimbată în anii 50, cânad au fost construite blocurile din centrul Galaţiului.
Mihai Boldea mai este cercetat de Parchetul General şi în cazul imobilului de pe str Morilor nr 130 în care au fost implicaţi doi agenţi ce au lucrat în campania electorală din 2008 pentru Boldea, împreună cu alţi doi complici. Cei patru au încercat să îl convingă, inclusiv prin bătaie, pe Gh Bălănuţă (82 ani), proprietarul imobilului de pe str Morilor nr 130 la un preţ cu mult sub preţul pieţei. La un moment dat, bâtrânului i-a fost pus un prosop ud în cap şi fost bătut ca să dea actele casei. După ce bătrânul s-a refugiat pe străzi şi a ajuns la azil, cei 4 au încheiat la un notar din Tg Bujor o procură falsă pentru unul dintre, prezentând un bătrân din comuna Suceveni ca fiind Gh Bălănuţă. Cu actul casei în original au încercat să vândă imobilul unui coleg de partid al lui Boldea, omul de afaceri Radu Gheorghe, consilier municipal PDL, care locuieşte pe Morilor nr 132. Se pare că Boldea a fost mijlocitorul potenţialei afaceri dintre agenţii săi electorali şi Radu Gheorghe. Tranzacţia nu a mai avut loc pentru că omul de afacer a cerut ca la notar să fie adus cel despre care ştia că este proprietarul imobilului şi cum bătrânul nu a fost adus, a sesizat poliţia. Ce 4 au fost condamnaţi de Tribunalul Bacău la pedepse cu închisoarea. Partea referitoare la implicarea deputatului Boldea a fost trimisă la Parchetul General.
Persoane implicate: o avocată, o fostă grefieră, o fostă subprefectă şi Bogdan Boza, un personaj controversat
Au început să apară pe surse judiciare şi numele altor persoane implicate în acest caz. Printre acestea, avocata Mihaela Bolboceanu, o colaboratoare foarte apropiată a lui Boldea şi secretara cabinetului de avocatură, Elena Petrea, o fostă grefieră care, potrivit unor surse judiciare, s-a ocupat de falsificarea unor sentinţe care serveau grupării infracţionale la acapararea imobilelor. Un alt nume implicat în dosar este cel al Aurorei Luchiniuc, fost subprefect de Galaţi din anul 1997 şi care din 2009 este consilier pe probleme juridice la cabinetul prefectului. Aurora Luchiniuc a ocupat la un moment dat şi funcţia de membru al Comisiei de Arbitraj de la Camera de Comerţ şi Industrie. În dosar mai e implicat şi Bogdan Alexandru Boza, un personaj care a ieşit din anonimat în 2008, când a fost contracandidatul Elenei Băsescu la funcţia de secretar general al Organizaţiei de Tineret (OT) a PDL. Boza şi Boldea se cunosc probabil din perioada în care erau colegi la OT PDL, pentru că deşi Boza e bucureştean şi avea afaceri la Suceava, s-a stabilit o vreme la Galaţi, în fieful lui Boldea, unde s-a şi înscris la PNL. În 2009, Boza a şi candidat la preşedinţia Organizaţiei Municipale PNL Galaţi, clasându-se pe locul 3, cu 30 de voturi.
Excrocherie de 1.000.000 de euro
Numele lui Bogdan Boza şi Mihai Boldea au mai fost implicate şi în cazul unei tentative de înşelăciune de 1.000.000 de euro. În 2010, Bogdan Boza a notificat prin avocata Mihaela Bolboceanu firma Arcada Company SA Galaţi, cerând să îi plătească 1.000.000 de euro pentru un contract de management al firmei. Pentru că administratorul firmei, Spiru Mantu a refuzat să ia în seamă notificarea, considerând-o farsă, Bogdan Boza a deschis acţiune în instanţă cerând plata milionului de euro. La dosar, a fost depusă copia xerox a unui „Contract pentru servicii de management şi asistare pentru rezolvarea conflictelor” ce ar fi fost încheiat între administratorul Arcada, Spiru Mantu şi Bogdan Boza. În baza acestui contract cu durata de 6 luni, firma ar fi trebuit să îi achite lui Boza 1.000.000 de euro în primele 6 săptămâni de derulare a contractului. Cazul este halucinant, pentru că Bogdan Boza încasa de la Arcada un salariu de un milion de euro în 6 luni, în timp ce fostul cancelar german Gerhard Scroder, devenit preşedinte la North European Gas Pipeline Company, companie la care Gazprom deţine 51% din acţiuni, avea un salariu anual de 250.000 euro. La dosar a mai fost depusă şi o expertiză extrajudiciară în care spunea că actul ar fi fost semnat de administratorul Arcada SA. Această expertiză era semnată ca „psiholog specialist şi expert grafolog” de Alina Arabella Marinca, care era de fapt ofiţer psiholog la Centrul de Psihosociologie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, nefiind printre cei 31 de experţi acreditaţi de Ministerul Justiţiei. În primă instanţă Tribunalul a obligat Arcada Company să îi plătească 1.000.000 de euro lui Bogdan Boza. La finalul procesului a ieşit la iveală şi implicarea lui Mihai Boldea în acest caz, fiind cel care a achitat taxa de timbru în locul lui Boza şi depunând la dosar o cerere prin care cerea eliberarea sentinţei. Arcada Company a deschis acţiune în anulare şi în baza unei expertize criminalistice, instanţa de la Tribunalul Galaţi i-a dat dreptate, anulând prima sentinţă. Administratorul Arcada Company a depus plângere la DNA, cerând anchetarea lui Bogdan Boza, Mihai Boldea şi Alina Arabella Marinca şi pentru că în dosar era implicat un parlamentar, în iulie 2010 dosarul a ajuns pe biroul şefului Secţiei Penale a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul Marius Iacob.
