Suspendarea fondurilor destinate Ungariei este o măsură istorică, menită să arate că Comisia Europeană este hotărâtă să aplice, în sfârşit, pedepsele prevăzute în tratatul de la Maastricht pentru statele care nu reuşesc să îşi menţină deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut. Deşi Budapesta pretinde că ar fi atins această ţintă în 2011, Comisia Europeană este de părere că dacă Ungaria nu ar fi inclus nişte factori unici, deficitul ar fi depăşit, probabil, 6%, după cum relatează cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Totuşi, decizia Comisiei a lăsat Ungariei şi o portiţă de salvare: dacă Budapesta va reuşi să îşi reducă, până în luna iunie, deficitul la 2,5% şi va adopta măsuri structurale care să asigure că acesta va rămâne şi în 2013 sub 3%, fondurile vor fi deblocate. Ministrul Economiei, Gyorgy Matolczy, s-a arătat optimist în această privinţă: „suntem absolut convinşi că vom atinge ţintele fixate pentru luna iunie”, a declarat acesta conform cotidianului american The Wall Street Journal.
Foloseşte UE măsuri diferite?
Spania se află într-o situaţie asemănătoare cu cea a Ungariei: săptămâna trecută, la numai două zile după semnarea pactului fiscal prin care se angaja să îndeplinească ţintele fixate de Comisia Europeană, premierul spaniol Mariano Rajoy a anunţat că ţara sa nu va respecta în acest deficitul bugetar de 4,4% convenit de predecesorul său, ci că acesta va creşte la 5,8%. Marţi, ministrul de Finanţe al Spaniei, Luis de Guindos, a ajuns la o înţelegere cu omologii săi europeni, prin care Madridului i se permite un deficit bugetar de 5,3% pentru 2012. Această decizie a iritat unele state – ministrul de Finanţe al Austriei, Maria Fekter, declarând, conform cotidianului New York Times, că „dacă ne uităm la presiunile făcute asupra Ungariei, am impresia că măsurăm cu măsuri diferite”.
Deşi impresia lui Fekter este probabil corectă, ar trebui adăugat şi că în acest caz măsurile diferite se impun aproape de la sine, după cum remarcă cotidianul american Washington Post – care constată că în timp ce „Spania a fost un elev model în privinţa regulilor fiscale până când criza din 2012 a aruncat economia naţională în turbulenţe, deficitul bugetar al Budapestei a violat regulile în fiecare an de la intrarea Ungariei, în 2004, în Uniunea Europeană”. De aceeaşi părere este şi economistul britanic Simon Tilford: „spaniolii nu sunt vinovaţi de a îşi fi administrat aiurea propria economie – însă acest lucru nu se poate spune şi despre Ungaria”, este citat acesta de către New York Times.
