Dintre cele trei legi introduse în Constituţia maghiară asupra cărora Comisia Europeană a ridicat obiecţii, numai una – cea care privea independenţa Băncii Naţionale – a fost adusă în concordanţă cu legislaţia europeană, a constatat, conform cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, un purtător de cuvânt al Comisiei. În cazul celorlalte două legi există însă discrepanţe mari între punctul de vedere al guvernului maghiar şi cel al Comisiei Europene – care a cerut Ungariei să rezolve toate problemele încă existente în decurs de 30 de zile. În caz contrar, autorităţile de la Bruxelles sunt hotărâte să deschidă proceduri legale împotriva Budapestei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.
Justiţia, supusă lui Orban?
Prima dintre cele două legi controversate priveşte vârsta de pensionare a judecătorilor, redusă de guvernul Orban de la 70 la 62 de ani. Conform comisarului UE pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale, Viviane Reding, această modificare, care ar duce la demiterea imediată a 274 de judecători, aruncă o lumină proastă asupra independenţei justiţiei, relatează cotidianul german Süddeutsche Zeitung. Legea este contestată de Reding atât din punct de vedere politic – deoarece jurişti incomozi guvernului ar putea fi schimbaţi cu simpatizanţi ai lui Orban – cât şi juridic. Deşi,conform unei propuneri a guvernului maghiar, judecătorii şi-ar putea păstra posturile în urma unui examen medical şi a unei evaluări profesionale, Comisia consideră aceste condiţii discriminatorii, deoarece ele nu sunt aplicate nici unei alte grupe de angajaţi ai statului. De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia asupra altor două probleme, considerate „defecte ale sistemului”: prima este o lege prin care Ministerul Justiţiei poate alege un tribunal care să judece un anumit caz, cea de-a doua este posibilitatea de a muta un judecător fără acordul acestuia. conform F.A.Z., ambele probleme sunt relevante pentru Uniunea Europeană în cazurile în care judecătorii maghiari aplică legislaţia UE.
A doua lege care contravine prevederilor UE priveşte Autoritatea pentru Protecţia Datelor; modificările aduse Constituţiei maghiare permit ca directorul acesteia să poată fi concediat fără preaviz, din motive care, din punctul de vedere al Comisiei, sunt „multe şi vagi”.
Aparent, presiunile făcute asupra guvernului de la Budapesta nu au neliniştit guvernul Orban; după cum relatează cotidianul german Die Welt, mai mulţi oficiali maghiari au declarat în ultimele zile că Ungaria nu este dispusă să dea curs tuturor cererilor Comisiei, şi că la nevoie va lăsa Curtea de Justiţie a UE să decidă „în unul sau două puncte” – mai ales în privinţa vârstei de pensionare a judecătorilor; Budapesta consideră că vechea lege dădea acestora un statut special, care a fost eliminat prin modificarea Constituţiei.
Miza: 20 miliarde euro
Însă în joc nu sunt numai mândria şi suveranitatea Ungariei, ci şi acordarea unui credit de urgenţă, în valoare de 20 miliarde euro, de către Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. În cazul deschiderii unui proces împotriva Budapestei în faţa Curţii de Justiţie a UE, creditul nu ar mai fi acordat în acest an. Die Welt apreciază că este posibil ca Ungaria să nu mai necesite în acest moment creditul respectiv, după ce forintul s-a stabilizat după o scădere dramatică în decembrie; însă volatilitatea monedei naţionale, care la începutul acestei săptămâni a pierdut din nou 2% din valoarea sa, ar putea obliga guvernul Orban să îşi revizuiască poziţia.
Aceasta nu este singura dispută actuală între Ungaria şi Comisia Europeană: cu numai două săptămâni în urmă, Olli Rehn, comisarul pentru Economie şi Finanţe, a avertizat că Budapesta ar putea pierde fonduri europene în valoare de 495 milioane euro în cazul în care nu îşi va reduce în acest an deficitul bugetar. Viktor Orban a numit ameninţarea lui Rehn „nedemnă” şi „ilegală”, punând la îndoială, într-un interviu recent, legitimitatea Comisiei Europene, ai cărei membri nu sunt aleşi direct. Răspunsul unui oficial al Comisiei, citat de cotidianul britanic Financial Times a fost scurt şi clar: „s-o spunem aşa: declaraţia nu a adus Ungariei nici o favoare”.
