Catedrala din oraşul olandez ‘S Hertogenbosch, construită în 1220, are o veche tradiţie de a incorpora obiecte de artă mai puţin obişnuite; astfel, pe ea tronează o statuie medievală care reprezintă un zidar aplecat, care îşi arată posteriorul. Vitraliile de deasupra intrării principale arată imagini ale apocalipsei – iar una dintre ele reprezintă atacul terorist din 11 septembrie 2001. O altă statuie ieşită din comun este cea a unui înger îmbrăcat în jeanşi, cu o geantă de laptop atârnată pe umăr şi un telefon mobil la ureche. Aceasta din urmă este o creaţie a sculptorului olandez Ton Mooy; „oricine poate să facă o falsă sculptură gotică”, a declarat autorul cotidianului american New York Times – „însă nu asta am vrut. Rolul unui înger este să ghideze şi să protejeze oamenii şi să primească mesaje de sus. Cum arăţi asta? Cu un telefon mobil”.
La scurt timp după dezvelirea statuii în 2011, în apropierea catedralei a apărut un panou pe care era scris un număr de telefon. Conform explicaţiei alăturate, acesta era numărul îngerului.
Ceea ce iniţial fusese doar o glumă a unui cuplu din orăşel s-a transformat însă în curând într-o ocupaţie pentru aceştia, iar astăzi telefonul sună aproape toată ziua. „Este ca un basm care s-a transformat în realitate”, a povestit pentru New York Times soţia (cuplul doreşte să îşi păstreze anonimatul). Conform acesteia, cea mai dificilă perioadă a fost crăciunul – atât din punct de vedere al volumului apelurilor cât şi din cauza încărcăturii emoţionale a acestora: o fetiţă l-a rugat pe înger să se roage pentru bunica ei care tocmai murise, o femeie a cerut îngerului să o ajute să îşi petreacă primul crăciun fără părinţii ei, iar o văduvă şi-a dorit ca îngerul să se roage pentru copiii ei decedaţi.
Însă nu toţi cei care sună au nevoie de sprijin moral; „după ce spun , se pot întâmpla o grămadă de lucruri”, povesteşte „vocea” statuii: „cei mai drăguţi sunt copiii de sub 10 ani, care mă întreabă ce limbă vorbesc, ce mănânc, dacă nu îmi este frig, dacă nu mă deranjează că nu am o umbrelă atunci când plouă”.
Alteori, la telefon sunt studenţi care au nevoie de ajutor la examene sau oameni care vor să îşi reverse furia împotriva bisericii – dar şi mulţi oameni singuri, care nu au cu cine să vorbească. „O văduvă în vârstă de 80 de ani a sunat din Amsterdam să se plângă de vremea rea, de faptul că nu are pe nimeni care să o ajute cu cumpărăturile şi că trebuie să îşi repare chiuveta, ceea ce urma să coste 100 euro. Îşi pierduse încrederea în umanitate şi în propria familie”, povesteşte „vocea” îngerului. Două săptămâni mai târziu, femeia a sunat din nou, ca să mulţumească: viaţa ei începuse să fie mai bună.
Biserica catolică nu vede cu ochi buni acţiunea cuplului anonim. Pieter Kohnen, unul dintre administratorii catedralei, a declarat pentru New York Times că aceştia ar putea încerca să profite financiar din întreaga situaţie. Cuplul a respins însă această acuzaţie; apelul costă cât unul obişnuit în reţeaua de telefonie mobilă, iar anonimatul este o dovadă clară că nu îşi doresc să devină faimoşi. „Biserica ar vrea să ne oprim, dar nu primim nici un ban, şi nu suntem în competiţie cu biserica”, a declarat soţul, iar soţia a adăugat că oricum nu are de gând să răspundă la „telefonul îngerului” pentru tot restul vieţii: „o să o fac până mă satur, cred. Chiar dacă uneori este destul de greu”, a afirmat ea pentru New York Times.
