România ar trebui să nu mai încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional după finalizarea înţelegerii actuale, programată pentru 2013, pentru că nu ar da un semnal bun pieţelor. Opinia îi aparţine guvernatorului BNR, Mugur Isărescu care ieri a spus că o ancoră, reprezentată până în prezent de acord, ar putea fi pacturile Uniunii Europene, precum cel de Stabilitate Fiscală.
Guvernatorul, dealtfel o persoană foarte discretă, a avut ieri o a doua intervenţie pe scena publică, ceea ce ar putea indica o anumită temere a sa privitoare la măsurile ce ar putea fi adoptate de viitorul Guvern.
„Ancora (acordul cu FMI – n.r.) rămâne pentru credibilitate. Rămâne suma de bani pentru dezvoltări exterioare României, care nu au putut să fie prevăzute şi probabil că va trebui să ieşim şi din acest acord. Poate mai facem unul de acelaşi tip? Cel mai bine ar fi să ieşim din acest acord, ceea ce ar însemna că lucrile merg bine şi nu mai avem nevoie de profesor. Dacă te mai lungeşti într-un asemenea acord, nu va mai fi un mesaj bun”, a spus Isărescu.
O ajustare brutală a datoriei nu e bună
Fără a spune că parametrii Pactului de Stabilitate Fiscală sunt sau nu sunt prea duri pentru România, guvernatorul BNR a apreciat că o ajustare brutală a datoriei publice nu ar fi bună, deşi România trebuie să fie preocupată de disciplina pieţelor. Pactul de Stabilitate menţionat prevede pentru ţările semnatare un deficit structural (cel ce nu e influenţat de creşterea sau recesiunea economică) de 0,5%. Isărescu a afirmat că prin politica din anii ’70-’80 s-a ajuns la o abruptă ruptură de tehnologizare a economiei şi scoaterea ei în afara circuitul mondial, în anii ’90. „Este nevoie de un model aşezat pe mai multe generaţii, care presupune şi sustenabilitate. Să dai câmp şi timp suficient creşterii economice să producă resursele necesare şi din acest surplus de resurse să încerci să-ţi rambursezi datoria”, a continuat Isărescu.
În luna martie a anului trecut, autorităţile de la Bucureşti au decis să prelungească înţelegerea cu FMI încheiată în 2009 printr-un acord de tip preventiv în valoare de circa 3,5 miliarde de euro. Acordul cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială, bani care nu au mai fost viraţi în acordul anterior. Banca Mondială a acordat împrumutul în luna decembrie a anului trecut.
