Ministrul Transporturilor susţine că deszăpezirea din România nu este mai scumpă ca în Finlanda. În această ţară, spune ea, automobiliştii circulă pe zăpadă cu anvelope speciale.
Responsabilii cu deszăpezirea care nu şi-au îndeplinit atribuţiile, din Ministerul Transporturilor şi companiile din subordinea instituţiei, vor fi sancţionaţi, a declarat ieri ministrul de resort, Anca Boagiu. Declaraţiile au fost făcute după avertizarea de cod portocaliu, potrivit căreia în o bună parte a ţării se vor întoarce viscolul şi ninsorile. De altefel ieri dimineaţă ministerul Transporturilor a decis închiderea a două tronsoane din autostrada A2, după care, câteva ore mai târziu, a decis redeschiderea lor. La orele după-amiezii fuseseră închise aproximativ 14 drumuri naţionale.
Deszăpezirea e ieftină în România
Ministrul Transporturilor a ţinut să respingă informaţiile apărute recent în presă potrivit cărora România plăteşte deszăpezirea mai scump decât alte ţări. România Liberă a explicat acest fapt straniu într-una din ediţiile sale din decembrie 2011. Anca Boagiu nu este însă de acord cu astfel de comparaţii. Ea a afirmat că pentru întreţinerea drumurilor pe timp de vară şi iarnă a fost încheiat un acord-cadru în valoare de un miliard de euro, din care au fost cheltuiţi 265 milioane euro în perioada 2008-2011, iar pentru acest an suma alocată a fost de 19,5 milioane euro. „Este vorba de un contract care se înnoieşte an de an şi care a fost încheiat în 2008, la sfârşitul mandatului lui Orban (Ludovic Orban, fost ministru al Transporturilor, n.r.)”, a spus oficialul. Boagiu a precizat că acţiunile de deszăpezire din România nu pot fi comparate cu cele din ţările nordice, întrucât acestea au adoptat alte soluţii pentru circulaţia pe timp de iarnă.
„Mai nou, toată lumea se pricepe la politică, fotbal şi drumuri şi am auzit comparaţii cu ţări precum Finlanda. Ei, spre deosebire de noi, au ales să circule pe drumuri acoperite cu zăpadă, însă cu cauciucuri foarte speciale (anvelope cu ţinte – n.r.). Nici cantitatea de sare nu este aceeaşi, întrucât ei nu deszăpezesc drumul la negru (până la stratul de asfalt, n.r.)”, a mai spus ministrul.
Ea a mai adăugat că şi condiţiile meteo sunt diferite în România, făcând probabil referire la frecvenţa ridicată a viscolelor.
Potrivit consultanţilor de la roadex.org, program finanţat de UE, destinat ameliorării condiţiilor de circulaţie în ţările nordice, costul mediu de întreţinere a unui drum pe timp de iarnă este cuprins între 1.041 euro/kilometru în regiunea Lapland Finlanda şi 4.104 euro în Troms, Norvegia. Alte costuri sunt 1.406 euro în Norr Suedia şi 1.177 euro pe kilometru în Islanda. Potrivit unui răspuns oficial înaintat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) ziarului nostru în decembrie în România costurile sunt de 4.290 euro, fără TVA pe Autostrada, Bucureşti-Piteşti şi de 3.022 euro fără TVA pe Autostrada A2. Lucrările de pe A1 sunt realizate de firma Argecom, în timp ce cele de pe A2 sunt efctuate de firmele Romstrade şi Straco, deţinute în ordine de Nelu Iordache şi de fraţii Alexandru şi Traian Horpos.
De ce este mai scump în România?
Una dintre explicaţii este tipul contractelor de deszăpezire încheiate de Compania Naţională de Autostrăzi (CNADNR) cu constructorii români. Pentru aceştia, afacerea e bună: decât să stea degeaba iarna cu buldoexcavatoarele, trailerele sau macaralele, mai bine le pun la dispoziţia CNADNR, care le plăteşte serviciile chiar şi atunci când utilajele nu se mişcă de pe loc.
Potrivit contractelor, CNADNR trebuie să achite atât orele de activitate de pe şosea, cât şi un tarif de staţionare în parcurile secţiilor de drumuri naţionale a utilajelor puse de constructori la dispoziţia companiei. Spre exemplu, oferta depusă în 2008 de două importante firme asociate pentru deszăpezirea autostrăzii Bucureşti-Piteşti şi a centurii Piteşti prevedea un tarif orar de staţionare pe utilaj cuprins între 10 lei şi 40 de lei, iar pentru intervenţie, tariful varia în funcţie de utilaj, între 13 lei şi 60 de lei. În total, au fost prevăzute 44 de utilaje. Oferta finală a rezultat la 250.000 euro pe lună, adică 2.500 de euro pe kilometru. Aproape jumătate din aceste costuri, 123.000 de euro, reprezintă tarifele de staţionare. Dacă ar fi să plătească preţurile din ofertă timp de trei luni, CNADNR ar plăti anual 7.500 de euro pe fiecare kilometru de autostradă. În practică, din lipsă de bani, CNADNR dă dispoziţie constructorilor să iasă la deszăpezit mai rar decât se prevede în ofertele lor, iar, de regulă, iernile sunt mai blânde decât în propunerile financiare ale constructorilor.
