Opiniile economiştilor privitoare la atingerea ţintei de deficit structural de 0,5% din PIB, ce va fi cel mai probabil impusă la nivelul UE ţărilor membre semnatare a acordului de stabilitate, sunt împărţite.
De partea optimiştilor se găseşte delegaţia FMI în România. Jeffrey Franks, şeful acestei delegaţii spunea într-o declaraţie făcută luna trecută agenţiei Mediafax că Româania are şansa să obţină un deficit structural de 2,8% din PIB în 2011 şi unul de 0,1% din PIB în 2012, încadrându-se astfel în imita de 0,5% stabilită la nivel european.
Coborârea sub plafon este însă o sarcină nu atât de uşoară care să fie atinsă încă din acest an. Pe de o parte, România nu a reuşit niciodată să obţină un deficit structural mai mic de 1,3% din PIB, arată Andeea Paul, consilier al primului-ministru, Emil Boc, într-o postare pe blogul personal. Acest cel mai bun nivel a fost atins în perioada 2002-2003. Perioadele de deficit structural maxim au corespuns cu cele de creştere economică susţinută, mai precis anul 2007-2008 când acest tip de deficit a coborât până la -8,9% din PIB.
Atingerea ţintei de deficit structural în 2012 ar presupune scăderea acestuia faţă de anul trecut cu 2,3% din PIB. Aceasta în condiţiile în care deficitul bugetar ar scădea doar cu 1,35%, adică de la nivelul de 4,35% atins anul trecut, la cel de 3% nivel convenit pentru 2012 cu FMI.
2-3 ani necesari pentru atingerea ţintei
România va ajunge în doi-trei ani la un deficit structural de 1%, totul depinzând însă de evoluţia economiei în 2012, declara tot luna trecută Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. „Pentru 2012, deficitul structural al României se va situa undeva în jurul a 2%. În doi-trei ani, putem ajunge la un deficit structural de 1%. Măsura de a avea un deficit structural de 0,5% nu cred că se va aplica începând cu bugetul anului viitor (2012 – n.r.). Anul viitor, din câte am înţeles, se va implementa în legislaţiile naţionale şi, probabil, că va fi un calendar de a ajunge la un deficit structural de 0,5%. Noi nu suntem foarte departe de acest obiectiv, însă sunt ţări care sunt departe şi au un deficit structural foarte mare”, afirma economistul.
Ce este deficitul structural
Deficitul bugetar consolidat, adică folosit în mod uzual de oficiali până când discuţiile referitoare la nevoia raportării la deficitul structural au devenit mai intense, are două componente, respectiv una ciclică ce depinde de influenţa ciclului economic (expansiune sau recesiune) şi o componentă structurală. Componenta structurala este cea care furnizează o imagine clară a situaţiei fiscale din economie, nedistorsionată de influenţa ciclului economic.
„Când facem calcule privind deficitul bugetar (raportat la PIB – n.r.), noi calculăm totodată şi cât ar însemna acest procent dacă economia ar creşte cu o rată normală. Rezultatul este ceea ce noi numim deficit structural. În perioadele de boom, deficitul structural este mai mare decât cel bugetar, dar dacă apar dificultăţi economice, deficitul structural devine mai mic decât cel bugetar”, explică Jeffrey Franks. Deficitul structural a fost în România mai mic decât cel consolidat în perioada 1997-2003 şi din 2009 până în prezent.
