Subiectul migraţiei marilor investitori către ţări unde costurile de producţie sunt mai mici, în special către Asia, îl preocupă pe preşedintele Traian Băsescu. Cu o zi înainte de plecarea sa la Consiliul European, desfăşurat ieri la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a spus că are de gând să ridice „problema delocalizării industriilor din UE către Asia”. „Europa are probleme de creştere şi probleme de forţă de muncă neangajată în primul rând datorită proceselor severe de delocalizare a marilor industrii către alte zone din afara UE şi, sigur, va trebui să ridicăm subiectul sau să-l discutăm. Bine, bine! Şi până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă”, a spus şeful statului. Plecarea marilor companii creează dificultăţi şi IMM-urilor. Traian Băsescu a dat exemplul Dacia-Renault, şantierului naval Mangalia sau a Sidex Galaţi, companii mari ceţin pe lângă ele multe alte întreprinderi mici.
Europa, nepregătită pentru subiect
Şeful statului nu ştie dacă UE este pregătită pentru o astfel de discuţie. “Nu ştiu dacă va fi un subiect foarte uşor de digerat (…) nu ştiu dacă acest subiect va deveni o temă la acest Consiliu, dar la acest Consiliu voi ridica acest subiect al marilor întreprinderi delocalizate şi poate să pregătim pentru consiliul următor o discuţie pe această temă”, spune el.
Economiştii consultaţi de România Liberă au însă atitudini nuanţate. Laurian Lungu, director executiv al firmei de consultanţă în macroeconomie Macroanalitica, spune că temerile trebuie depăşite deoarece multe firme se reîntorc din China spre SUA şi UE, după ce au apărut presiuni salariale în ţara asiatică iar aceasta a început să aibă probleme structurale economice. Problema facilităţilor fiscale e că sunt acordate doar 2-3 ani după care beneficiarii migrează. „Facilităţile fiscale trebuie să se grefeze doar pe sectoare unde România e competitivă”, afimă el.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, afirmă că nu e clar dacă o Europă preocupată de adoptarea unor măsuri de austeritate şi-ar permite astfel de facilităţi Selecţia investitorilor cărora facilităţile trebuie acordate ar trebui să ţină seamă de plus-valoarea adusă de fiecare investitor, pe baza unor calcule care să ia în considerare spaţiul fiscal, avantajul competitiv , calitatea investiţiei, etc. „Orice ai da unor investitori nu îi vei putea determina să nu plece în ţări precum China, India sau Bangladesh, unde salariile sunt mult mai mici”, afirmă el.
Majorările salariale, nerecomandate
O creştere salarială independentă de o ameliorare a eficienţei sectorului public nu este recomandabilă, afirmă Laurian Lungu. „Speram să văd o creştere pe termen mediu şi lung condiţionată de adoptarea standadelor de cost şi de o ameliorare a eficienţei sectorului public. Altfel, e o măsură populistă”, afirmă el. Ionuţ Dumitru care este şi preşedinte al Consiliului Fiscal atrage atenţia că majorarea e ilegală deoarece contravine legii responsabilităţii fiscale. Aceasta spune că creşterile nu pot duce la majoarea deficitului bugetar, nu pot fi luate cu mai puţin de şase luni înainte de alegeri, iar rectificările bugetare nu se pot face mai devreme de luna iulie. Ca urmare, nu e posibil legal ca salariile în sectorul public să fie majorate în acest an. Mai mult, chiar şi atunci când se prognoza o creştere economică de 2% majorările ar fi pus în pericol echilibrul bugetar. „Acum când cadrul macroeconomic s-a deteriorat spaţiul bugetar e şi mai mic”, afirmă el. Există riscul ca investitorii să perceapă majorarea ca un derapaj. „O prostie ce poate strica trei ani de eforturi”, conchide Ionuţ Dumitru.
