Planul german, publicat vineri de cotidianul Financial Times, prevede ca guvernul de la Atena să cedeze de bunăvoie suveranitatea asupra veniturilor din impozite şi asupra cheltuielilor statului către un aşa-zis „comisar bugetar”, care ar purma să fie numit de miniştrii de finanţe ai statlor din zona euro. Acesta ar urma să fie răspunzător pentru toate cheltuielile majore ale guvernului de la Atena şi ar avea puterea de a le bloca în cazul în care acestea deviază de la linia impusă de creditorii internaţionali.
„Consolidarea bugetară trebuie să fie pusă sub un sistem de control strict”, scrie, conform Financial Times, în propunerea germană; „având în vedere că până acum colaborarea Greciei a fost dezamăgitoare, ţara va trebui să accepte pierderea suveranităţii asupra bugetului pentru o anumită perioadă de timp”.
De asemenea, planul german prevede ca Atena să fie forţată să stabilească prin lege ca încasările statului să fie folosite în primul rând pentru plata datoriilor. „În cazul în care o tranşă a fondului de salvare este reţinută de creditori, Grecia nu va avea dreptul să ameninţe cu falimentul, ci va fi nevoită să accepte noi tăieri bugetare”, se menţionează în document.
Planul german, „rodul unei imaginaţii bolnave”?
Propunerea Germaniei a venit la câteva zile după ce Olli Rehn, Comisarul European pentru Economie şi Politică Monetară, a apreciat că următoarea tranşă de ajutor pentru Grecia va trebui să fie mai mare decât aprecierea iniţială de 130 miliarde euro, făcută în octombrie. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional estimează că valoarea împrumutului va trebui să se ridice la 145 miliarde euro, după cum relatează publicaţia germană Der Spiegel. Motivul este starea dezolată a economiei elene, precum şi creşterea continuă a datoriilor naţionale. Deşi tratativele între guvernul de la Atena şi oficialii FMI şi UE pentru un nou împrumut sunt, conform premierului grec Lukas Papademos, aproape de sfârşit, există încă două puncte asupra cărora nu s-a putut ajunge la un acord, după cum relatează Financial Times. primul dintre ele este reducrea salariului minim, aflat la acest moment la 750 euro, iar al doilea, eliminarea bonusului anual de două salarii pentru angajaţii din sectorul privat. Atât ministrul Muncii, George Koutroumanis, cât şi sindicatele şi patronatele s-au declarat împotriva acestei măsuri, considerând că aceasta ar adânci recesiunea în care se află Grecia, şi au propus în schimb îngheţarea salariilor pentru următorii trei ani.
Oficialii greci s-au arătat iritaţi de planul german, deşi acesta beneficiază şi de susţinerea directorului general al FMI, Christine Lagarde; astfel, fostul comisar european şi actualul ministru al Educaţiei, Anna Diamantopoulou, a numit propunerea, conform cotidianului britanic The Telegraph, „rodul unei imaginaţii bolnave” – iar un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena, citat de cotidianul german Frankfurter Rundschau, a declarat că răspunderea pentru buget este exclusiv a guvernului.
Comisia Europeană a fost de asemenea rezervată în această privinţă, un purtător de cuvânt declarând că „responsabilitatea se află în mâinile guvernului grec, şi acolo şi trebuie să rămână”. Însă la Bruxelles nu toată lumea pare să fie de aceeaşi părere; cotidianul american Wall Street Journal îl citează sub protecţia anonimatului pe un oficial european care a declarat că propunerea Germaniei „este una dintre multele idei aflate în discuţie la această oră”, şi care a adăugat că o eventuală decizie „va trebui să fie luată în deplin consens cu Grecia”.
Necesitatea transferului fiscal
Totodată, sâmbătă, Cancelarul Trezoreriei Marii Britanii, George Osborne, a declarat la Forumul Economic Mondial de la Davos că statele din zona euro vor fi nevoite să instaleze un mecanism permanent de transfer fiscal între statele bogate, ca de exemplu Germania, şi cele ca Grecia sau Portugalia, care ameninţă să se scufunde în datorii. „Statele Unite sau Marea Britanie ştiu că dacă ai o monedă comună, eşti nevoit să transferi resursele fiscale între anumite regiuni pentru a aplana diferenţele de competivitate ale acestora”, a declarat Osbourne conform cotidianului britanic The Telegraph. Cancelarul britanic a adăugat că acest lucru se poate face „fie într-un mod opac, prin Banca Centrală Europeană, fie într-un mod semi-opac, prin bonduri europene, fie prin transferuri directe de buget; însă oricare dintre metode va fi aleasă, un transfer este vital pentru a face zona euro să funcţioneze corect”.
Până acum, Germania, cel mai mare contribuitor la bugetul Uniunii Europene, s-a opus unui astfel de transfer fiscal; rămâne de văzut dacă guvernul de la Berlin şi-ar putea schimba poziţia în cazul în care ar păstra în continuare, prin intermediul unui comisar bugetar, cel puţin o parte a controlului asupra sumelor pe care le transferă deja altor state, doar că sub formă de împrumut.
