Anunţul guvernului de la Tokio, conform căruia Japonia a înregistrat un deficit comercial de aproximativ 25 miliarde euro, primul din ultimii 30 de ani, ridică întrebarea dacă gigantul asiatic se poate baza în continuare numai pe exporturi pentru finanţarea enormelor datorii publice.
Recentul deficit comercial se datorează, conform unei analize a agenţiei de ştiri Reuters, în primul rând cutremurului şi tsunamiului care au lovit Japonia în 11 martie. În urma catastrofelor, Japonia a fost nevoită să renunţe – cel puţin temporar – la energia produsă de o mare parte din centralele atomice ale ţării, care au fost închise după avaria centralei de la Fukushima. Din această cauză, importul de energie a crescut cu 12%. Costurile importului de petrol au crescut cu 21,3%, cel al gazelor naturale cu 37,5% iar cel al produselor petroliere cu 39,5%.
Totodată, exporturile au scăzut cu 2,7%, cele mai lovite industrii fiind cea a automobilelor (-12,1%) şi cea de semiconductoare (-14,2%). O nouă lovitură pentru acestea a venit numai câteva luni mai târziu, când inundaţiile din Thailanda au blocat producţia mai multor furnizori ai companiilor japoneze.
Acestor probleme li s-au adăugat creşterea la cote istorice a yenului, care a scumpit importurile produselor japoneze, precum şi criza datoriilor statelor din zona euro, care a făcut ca exporturile Japoniei către Uniunea Europeană să scadă cu 31,3% faţă de anul anterior.
Deşi contul curent al Japoniei continuă să aibă un excedent, datorat în primul rând comerţului exterior precum şi investiţiilor japoneze în alte state, ale căror profituri se întorc în ţară, acesta ar putea scadă în viitor, odată cu creşterea competivităţii economiilor emergente. „Acest lucru ar însemna că în momentul în care Japoniei i se termină banii puşi deoparte, ea va înceta să fie un creditor internaţional”, explică pentru Reuters Jesper Koll, analist financiar al băncii JPMorgan: „Japonia va deveni dependentă de capitalul străin pentru a îşi putea finanţa deficitul, şi va fi obligată fie să devalorizeze yenul, fie să crească dobânzile monedei sale”.
Deocamdată, însă, guvernul de la Tokio pare să dispună de destul timp pentru a rezolva aceste probleme; deşi datoria publică este uriaşă (aproape dublul economiei naţionale care însumează 5.000 miliarde dolari), 95% din obligaţiunile guvernamentale sunt deţinute de investitori japonezi – iar aceştia sunt mai puţin dispuşi decât cei străini să intre în panică şi să arunce obligaţiunile pe piaţă în cazul unei crize economice. Actualul deficit comercial este, deocamdată, doar un semnal de alarmă – însă unul destul de tare.
