Spiritele s-au încins târziu în seara de luni, a patra zi de proteste în Capitală. Scandările manifestanţilor paşnici, dar zgomotoşi, au avut destinatari multipli: Traian Băsescu, Guvernul, întreaga clasă politică, primarii de sector, primarul general, jandarmii. Mulţimea pestriţă – tineri, pensionari, studenţi, ultraşi, nemulţumiţi de măsurile de austeritate, de taxa auto, de posibila exploatare de la Roşia Montană, sau pur şi simplu de prezenţa jandarmilor, au scandat lozinci din toţi rărunchii şi au cerut „Libertate” – deşi niciunul nu păreau să-i ducă lipsa.
După distrugerile şi violenţele de duminică seara, jandarmii au schimbat luni tactica. Au pus filtre pe bulevardele şi străduţele din centru şi i-au controlat pe cei care li se păreau suspecţi. La câte un colţ de stradă, câte un tânăr era pus la pământ, controlat şi băgat în dubă. Jandarmii au confiscat lanţuri, pungi cu pietre, cuţite şi au reţinut zeci de persoane. Celor veniţi doar pentru lupta cu forţele de ordine le-au fost dejucate planurile. Era aproape de ora 11 noaptea şi grupuri mici începuseră deja să se desprindă din masa de 1.500 de protestatari de la Universitate şi să se îndrepte spre casă. Dar nu aveau toţi chef să meargă acasă. Pentru cei veniţi cu un singur scop – bătaia cu jandarmii – frustrarea era mare. Un grup de tineri a preluat controlul scandărilor din zona fântânii. Ca la un semn, lozinci îndreptate până atunci împotriva lui Traian Băsescu, a Guvernului şi a măsurilor de austeritate, s-au transformat în scandări numai împotriva jandarmilor poziţionaţi spre Arhitectură. Un grup de aproximativ 100 de tineri cu fulare legate la faţă au început să sară şi să urle „Cine nu sare, ori e gabor, ori e prost de moare” şi, bineînţeles, preferata „Asasin! Gabor asasin!”. Jandarmii au dat semne de nelinişte şi s-au repoziţionat, gata să intervină la orice semn al escaladării situaţiei.
„Hai la Unirii!”
Suflul mâniei tinerilor care păreau veniţi direct de pe stadion i-a cuprins şi pe mulţi din jur. Câţiva, urcaţi pe o tonetă de lângă fântână, au început să bată cu picioarele în acoperişul de tablă. Zgomotul continuu şi asurzitor a încins sângele tinerilor puşi pe fapte mari. Neavând spaţiul potrivit de manifestare, grupul revoltaţilor galerişti a pornit spre pasajul metroului de la Universitate, însoţiţi de strigătul „Hai la Unirii!”. Din ce în ce mai aprinşi, tinerii au pornit hotărâţi spre Unirii, împărtăşindu-şi, din priviri şi din vorbe, dezamăgirea că e aproape 12 noaptea şi n-a avut loc mult dorita confruntare cu jandarmii. Îmbărbătându-se unul pe altul, au început să alerge spre jandarmii poziţionaţi la Unirii şi pe partea cealaltă a bulevardului Brătianu, grupuri răzleţe intrând şi pe carosabil. Deodată, în început să alerge panicaţi, înapoi spre Universitate, fugăriţi de jandarmi care veneau dinspre Unirii. Câţiva s-au răsfirat pe străzile centrului vechi şi în jur de 100 au fost prinşi şi flancaţi de jandarmi lângă zidurile clădilor de vizavi de magazinul Cocor. Imediat, circulaţia a fost oprită între Piaţa Unirii şi Universitate şi numărul jandarmilor din zonă s-a dublat în numai câteva minute.
„Lângă mine a răsărit ca din pământ o ceată de scutieri”
Augustus Costache, de 41 ani, fost jurnalist, n-avea habar de turnura pe care o luaseră lucrurile la Universitate şi de valul de tineri care se îndrepta spre Unirii. Trecuse cu ceva timp în urmă pe la manifestaţii şi acum se oprise la o patiserie de pe Brătianu, în apropiere de strada Gabroveni. S-a trezit brusc înconjurat de tineri care fugeau de jandarmi şi care au fost prinşi chiar în faţa magazinului de patiserie de unde Augustus se pregătea să-şi cumpere pateuri. S-a întors mirat şi a încercat să le spună jandarmilor că se află acolo, în mijlocul acelor tineri, din motive care n-au nicio legătură cu protestele, ci doar cu nişte pateuri calde.
„Tocmai mă aşezasem la coadă la un cunoscut chioşc non-stop de cornuleţe şi pizza, vizavi de magazinul Cocor din centrul Bucureştiului, cu gândul ca apoi să mă îndrept spre domiciliu, când în jurul oamenilor de lângă mine a răsărit ca din pământ o ceată de scutieri. Jandarmii au alergat câţiva paşi după cei care au rupt-o la fugă instinctiv sau poate simţindu-se cu vreo muscă pe căciulă, apoi, în câteva secunde, au format un larg cordon în jurul celor care au stat calmi pe loc. Ne-au ordonat să ne aliniem lângă zidul clădirii şi au urmat câteva minute în care ei au stat nemişcaţi, tăcuţi, în jurul nostru. Mi-am închipuit, probabil la fel ca şi ceilalţi, că ne vor verifica buletinele, ne vor buzunări să vadă dacă n-avem arme şi ne vor lăsa în pace”, povesteşte Augustus Costache.
continuare în pagina 2
Dupa câteva zeci de minute de tensiune printre reţinuti, amplificată şi de e o mulţime care huiduia pe cealaltă parte a bulevardului şi de culorile tricolorului afişate pe faţada magazinului Cocor, Augustus şi ceilalţi au fost anunţaţi că vor fi duşi la secţie. Situaţia se calmează rapid la intrarea în centrul vechi dinspre Gabroveni. În aer se simte un miros iute de gaz lacrimogen. Mulţi tuşesc şi-şi pun batiste la gură. Lanţuri de poliţişti locali blocaseră accesul pe străzile din centrul istoric pentru a nu le permite „huliganilor” să fugă, să se regrupeze şi să atace, ca în zilele anterioare.
Câţiva tineri îmbrăcaţi în trening albastru asistă neputincioşi la reţinerea unora dintre camarazi. „Hai c-aţi câştigat azi. Vedeţi voi zilele următoare”, şuieră unul dintre ei cu ochii aţintiţi spre jandarmii aliniaţi în faţa magazinului pe care scrie cu litere de-o şchioapă „Erotica Shopping Mall”. Sosesc şi dubele – una mare şi nouă mici – în care se încarcă, în linişte şi disciplină, reţinuţii.
„În dubă am ajuns după o oră de stat pe loc, în picioare, oră punctată din când în când, gratuit, cu spray-uri lacrimogene fâsâite în aer, deşi nimeni nu se comporta agresiv”, spune Augustus. Din cauza gazelor lacrimogene, mai multor tineri li s-a făcut rău şi a fost nevoie de intervenţia salvărilor.
„Recunosc şi regret” c-am stat la coadă la pateuri
Augustus a fost băgat în prima dubă – un camion albastru, blindat – şi dus spre o secţie de poliţie. „Urma să fiu dus la Secţia 3 de pe str. G-ral Berthelot – a cărei adresă le-am furnizat-o jandarmilor deoarece aceştia nu ştiau unde trebuie să ajungă şi bâjbâiau cu duba prin centrul Capitalei”, spune fostul jurnalist. Ajuns la destinaţie, Augustus a petrecut trei ore „într-un beci congelat”, la sfârşitul cărora a aflat că tuturor reţinuţilor li se completau formulare de procese verbale de amendare pentru tulburarea liniştii publice. Iar cei care spuneau că n-au tulburat liniştea publică în niciun fel, primeau de la jandarmi răspunsuri de genul „Cine v-a pus să ieşiţi din casă?”, „Ştiţi ceva, suntem de patru zile încontinuu la serviciu, n-avem chef de discuţii” sau „Noi aşa considerăm, aveţi posibilitatea să contestaţi amenda la judecătorie”.
„In ceea ce mă priveşte, jandarmul care-mi completa procesul verbal mi-a măsurat cu privirea paltonul lung, negru, evident nepotrivit pe un eventual răzvrătit, s-a uitat pe cartea de identitate care atesta o vârsta mult trecută de adolescenţă, mi-a ascultat explicaţiile despre coada la chioşc şi mi-a făcut semn să mă aplec spre el. În sala plină de reţinuţi, mi-a şoptit confidenţial: «Am să vă dau doar avertisment» şi m-a privit cu subînţeles, parcă pentru a-mi sugera că cineva, undeva sus, aşteaptă să i se raporteze sute de sancţionaţi pentru tulburarea liniştii publice şi că norma trebuie îndeplinită cu orice preţ, nu contează cum, chiar şi pe spinarea oamenilor paşnici”, spune bărbatul, care, pus în faţa alegerii între a semna o declaraţie care se termina cu „recunosc şi regret fapta” şi o amendă de 200 de lei, a cedat şi a ales-o pe prima. Asta deşi singura „faptă” pe care avusese intenţia s-o „comită” a fost să-şi cumpere nişte produse de patiserie.
Cu telemeaua la secţie
Printre cei care au fost „săltaţi” de jandarmi luni seară fără ca acţiunile lor să determine acest lucru a fost şi Radu Lungu, un angajat al Freedom House România. Acesta se afla pe trotuar cu o cameră de filmat, în zona dintre Piaţa Unirii şi Piaţa Universităţi, şi a fost inclus şi el de jandarmi în grupul de tineri reţinuţi.
„La un moment dat, un grup mare de tineri a pornit înspre Piaţa Unirii. Noi oricum trebuia să mergem înspre Tineretului ca să încarcăm una din camere, aşa că am decis să urmăm grupul. Protestatarii au intrat, la un moment dat, pe stradă. Jandarmeria a făcut cordon, şi a închis mulţimea. Din păcate, mulţimea revenise deja pe trotuar de bună voie în momentul intervenţiei. Mulţi oameni care veneau pur şi simplu din centrul vechi, de la o seara în oraş, sau care erau în faţa chioşcurilor din zonă, au fost prinşi la mijloc şi reţinuţi. Cineva era cu brânză telemea în plasă, încercând să le explice forţelor de ordine că o cumpărase pentru el, nu ca să o folosească în scopuri violente”, povesteşte Radu Lungu.
Aflat şi el printre cei prinşi la mijloc, tânărul a fost dus şi el la secţie, unde a refuzat însă să semneze procesul-verbal şi să fie amprentat.
„La Secţia 3, toată lumea se purta civilizat. În afară de câteva referiri fugare la sistemul reproducător al cabalinelor, jandarmii şi ofiţerii de poliţie au fost calmi şi politicoşi. Propoziţiile care începeau şi se terminau cu „Mânca-v-aş” nu ar fi putut să fie privite ca o ameninţare decât de către săracul cetăţean pomenit mai devreme, care ajunsese cu telemeaua la secţie”, povesteşte angajatul Freedom House, care a petrecut patru ore la secţia de poliţie.
