Manifestaţiile din România au început în urmă cu patru zile, cu scopul susţinerii unui oficial care a demisionat în semn de protest faţă de reforma sistemului de sănătate, dar s-au transformat în proteste antiguvernamentale, scriu jurnaliştii de la BBC. „Cel mai imprevizibil catalizator al manifestaţiilor recente a fost demisia lui Raed Arafat, un oficial popular din Ministerul Sănătăţii din România”, relatează corespondentul BBC, Nick Thorpe. Zeci de persoane au fost rănite, pentru a doua zi consecutiv, în violenţele izbucnite între demonstranţi şi jandarmi în capitala Bucureşti. Protestanţii au aruncat cu pietre în jandarmi, iar aceştia au ripostat cu gaze lacrimogene. În aceste condiţii, Guvernul român a convocat o şedinţă de urgenţă.
La rândul său, New York Times scrie ca protestele din ultimele patru zile sunt cele mai serioase de când preşedintele Traian Basescu a venit la putere, în 2004. Acestea sunt rezultatul frustrării faţă de tăierile salariilor bugetarilor, reducerea ajutoarelor sociale, creşterea impozitelor, nepotismul din instituţiile de stat şi corupţia generalizată.
Furia protestatarilor a fost îndreptată direct către Traian Băsescu, cândva un preşedinte popular în România. El a dat cu regularitate interviuri în supermarket-uri, a fost filmat dansând cu soţia sa în restaurante şi s-a bucurat de o reputaţie de om al poporului, explică jurnaliştii de la New Tork Times.
Românii demonstrează în frig
Arabii de la Al Jazeera scriu că peste 1.000 de protestatari au fluturat steaguri găurite, simbol al revoluţiei anti-comuniste din România, au strigat sloganuri anti-guvernamentale şi a cerut alegeri anticipate în Piaţa Universităţii din Bucureşti, blocând traficului pe unul din bulevardele principale. „Tinerii s-au urcat pe maşini fluturând steaguri, iar mulţimea a scandat sloganuri anti-guvernamentale timp de mai multe ore, fără să se lase afectată de temperaturile scăzute”, povestesc arabii de la Al Jazeera.
Protestatarii au fost mobilizaţi prin intermediul internetului şi a reţelelor sociale pentru a-şi exprima solidaritatea cu fondatorul serviciilor de urgenţă, medicul Raed Arafat, nevoit să demisioneze la începutul acestei săptămâni în urma unei dispute cu domnul Traian Băsescu privind o reformă a sănătăţii controversată, explică jurnaliştii francezi de la Liberation. „Scandând „Demisia” şi „Nu vă faceţi griji, Traian Băsescu va cădea”, protestatarii au reuşit în mod repetat să blocheze traficul de la Universitate, înainte de a fi dispersaţi de către poliţie”, mai scrie publicaţia franceză.
Nemţii văd o „iarnă a nemulţumirii”
Şi presa germană a relatat despre incidentele din Bucureşti. Cotidianul Frankfurter Rundschau notează că „cearta în jurul unei reforme a sistemului de sănătate s-a transformat în ultimele zile într-o „iarnă a nemulţumirii”, după cum este numit valul de proteste. Furia acumulată din cauza corupţiei se amestecă cu cea iscată de conducerea autoritară a preşedintelui”. Cotidianul german afirmă că „mulţi români sunt de părere că reforma ar însemna ca ambulanţele să nu mai vină decât la cel care oferă mai mult”, şi adaugă că „propunerea reformei a venit din palatul prezidenţial. Băsescu are consilieri pentru fiecare resort, iar consilierii se poartă ca nişte miniştri, impunând directive ministerelor – deşi, conform constituţiei, preşedintele nu are dreptul să iniţieze legi. Băsescu a transformat preşedinţia, în cei şapte ani de când a fost ales, în centrul adevărat al puterii. De facto, el numeşte miniştrii şi îi demite, iar prin partidul său liberal-democrat trage sforile în guvern şi parlament”.
Cotidianul Die Welt descrie escaladarea protestelor, notând că „acestea au devenit violente când circa 100 de demonstranţi, în mare parte mascaţi, au atacat poliţia cu pietre, fumigene şi bombe incendiare. Poliţia a răspuns folosind cu gaze lacrimogene. Conform autorităţilor, mulţi dintre vandali erau suporteri ai cluburilor de fotbal Steaua şi Dinamo Bucureşti”.
Süddeutsche Zeitung aminteşte că acestea au fost „cele mai grave violenţe din România de la protestele minerilor de la începutul anilor ’90”, şi este de părere că măsurile de austeritate ale premierului Boc au înfierbântat populaţia: „guvernul doreşte să introducă moneda comună euro în 2015″, afirmă cotidianul german, adăugând că România „va îndeplini încă din acest an unul din criteriile de la Maastricht, reducând deficitul bugetar la mai puţin de 3% „.
