Instituţiile statului au risipit în 2010 600 de milioane de euro prin achiziţii de echipamente fără licitaţii, plăţi nejustificate către persoane fizice sau juridice, proiecte prost gestionate, contracte derulate dezavantajos pentru stat sau diferite erori financiare, arată raportul anual publicat zilele trecute de către Curtea de Conturi a României (CCR).
Controlul a fost făcut prin sondaj asupra 2.751 de companii, regii şi autorităţi ale statului, precum şi a unor ministere şi a arătat că doar 4% din acestea ar pute primi un certificat de bună purtare din partea CCR.
Procentajul este de 4 ori mai mic decât în 2008. Evoluţia negativă este justificată de oficialii CCR atât printr-o creştere a exigenţei auditorilor, cât şi prin „amploarea crescută a neregulilor constatate”.
Ingăduinţa de la stat
In 2010 unităţile verificate au renunţat să încaseze 422 de milioane de euro. Aceşti bani se cuveneau statului deoarece reprezentau penalităţi de întârziere sau dobânzi. Prejudiciile aduse instituţiilor de stat au fost de 175 milioane euro. Pierderea totală ce include şi dobânzile şi penalităţile este de 752 milioane euro. CCR a dispus măsuri privind recuperarea unor prejudicii totale de 3,2 miliarde lei.
O altă categorie de probleme depistată de CCR este cea a neregulilor contabile, în urma cărora bugetul statului nu a fost prejudiciat, dar care „au influenţat calitatea gestiunii economico-financiare a entităţilor verificate”, după cum afirmă CCR. Suma în cauză este de 9,14 miliarde de euro. Este vorba aici, printre altele, de „încălcarea prevederilor legale referitoare la administrarea patrimoniului public”.
SĂNĂTATE
MEDICAMENTE
CCR a verificat modul de desfăşurare a patru din cele 11 programe naţionale de sănătate, respectiv cele pentru oncologie, diabet, insuficienţă renală şi boli rare. Acestea au primit în 2010 grosul alocaţiilor bugetului de stat, adică 1,67 miliarde lei, sau 82,4% din total. CCR a găsit la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate medicamente decontate în valoare de 3,78 milioane lei pe baza unor reţete eliberate persoanelor decedate. Asigurarea medicamentelor s-a făcut fără a se ţine seamă că stocurile sunt suficiente, ceea ce a dus la expirarea unor medicamente în valoare de sute de mii de euro. Multe medicamente au fost cumpărate în afara licitaţiilor. Economiile ce s-ar fi făcut prin folosirea licitaţiei doar în cazul cumpărării a trei mărci de medicamente s-ar fi ridicat la 6,82 milioane lei. Farmaciile cu regim deschis eliberează de regulă cele mai scumpe medicamente pentru a-şi spori veniturile, în condiţiile în care CNAS decontează integral medicamentele din aceste programe naţionale.
Echipamente medicale nefolosite
Controalele efectuate la 195 de unităţi sanitare au relevat existenţa unor echipamente medicale de 16 milioane lei nefolosite sau transferate către alte unităţi. Spre exemplu, la spitalul de urgenţă pentru copii Marie Curie din Bucureşti au fost cumpărate echipamente de 7 milioane de lei pentru chirurgie cardiovasculară şi neurologie pediatrică ce stau nefolosite din cauza faptului că nu există personal specializat pentru folosirea lor, nu au fost terminate lucrările de renovare a sălilor de amplasare, etc. La alte unităţi spitaliceşti aparatura nu funcţionează deoarece reţeaua electrică a spitalului este prea slabă pentru consumul acestor aparate. Deoarece echipamentele erau nefuncţionale, Fondul naţional de sănătate a trebuit să plătească tratamente în străinătate valoare de 132.000 euro. Unele spitale au vărsat o cotă a TVA de 24%, în loc de 19%.
IT si COMUNICAŢII
Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) s-a arătat a fi mai degrabă avantajos pentru firmele ce au câştigat contractele cu statul pentru implementarea sa, decât pentru acesta şi pentru asiguraţii săi. Sistemul trebuia să asigure evidenţa plătitorilor de contribuţii, gestiunea bugetului fondului asigurărilor de sănătate, gestiunea furnizorilor de servicii medicale, reducerea fraudelor în sistem, etc. Costul iniţial al implementării acestuia era de 119 milioane euro.Contractul iniţial a fost realizat în 2003, iar SIUI trebuia realizat în doi ani. Sistemul nu a devenit funcţional la termenul iniţial, acesta prelungindu-se la 6 ani, însă firmele ce trebuiau să îl implementeze au beneficiat de nu mai puţin de 16 acte adiţionale.In final, a rezultat un sistem pe jumătate funcţional. Sistemul conţine baze de date cu „informaţii incomplete, incorecte, actualizate cu întârziere”, actualizarea valorilor din module se face separat, deşi SIUI trebuia să fie de tip integrat, casele judeţene de sănătate folosesc aplicaţii paralele cu acest sistem, unele module ale sistemului stau neutilizate. Chiar dacă nu era funcţional, firma în cauză şi-a încasat banii şi aceasta încă la doar 15 zile de la emiterea facturilor deşi acestea trebuiau emise la 2 ani de la deschiderea sistemului.
CCR afirmă că sistemul permite înregistrarea morţilor, persoanelor private de libertate sau a celor plecate în străinătate de ani buni. Costurile asupra bugetului de stat rezultate din funcţionarea defectuoasă a acestuia sunt de 5,85 milioane lei.
Instituţiile statului subordonate, deseori comunică între ele prin mijloace clasice, anume suporturi optic magnetica sau chiar hârtie, chiar după încheierea unor proiecte ce urmăreau informatizarea instituţiilor în cazuă. Lipsesc standardele de cost, aplicaţiile se bat cap în cap, proiectele de informatizare sunt întrerupte îniante de defintiviare, banii cheltuiţi până atunci fiind pierduţi. E cazul unui proiect de informatizare a spitalelor al cărui efect a fost pierderea a 10 milioane de lei. Dacă la anumite unităţi de stat nu există personal IT&C la altele ponderea acestuia atinge 12% din totalul personaului.
AGRICULTURĂ
Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (ANSV) este instituţia responsabilă pentru înfiinţarea unui Sistem Naţional de Inregistrare şi Identificare a Animalelor (SNIIA) care să stea la baza plăţii de la bugetul de stat a primele de exploataţii şi despăgubiri pentru crescătorii de animale. Inventarierea animalelor din gospodării a dus la identificarea unei diferenţe de 9,5 milioane capete între numerele declarate de proprietari şi cele din sistemul SNIIA. Sistemul a permis ca o bună parte din primele acordate să meargă către persoane ce îndeplineau cerinţele legale, valoarea prejudiciilor calculate în urma încasării acestor prime fiind de 48 milioane lei. Alte 3,5 milioane lei au fost acordate nelegal drept despăgubiri pentru sacrificarea animalelor.
ENERGIE
Raportul CCR arată că mii de kilometri de conducte ale Distrigaz au dispărut din evidenţele companiei de stat. Contractele de privatizare a Distrigaz Sud si Distrigaz Nord nu au fost respectate de către cumpărătorii GDF Suez si E.On, iar Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), nu a dorit să clarifice felul în care companiile cumpărătoare şi-au îndeplinit obligaţiile post-privatizare. Prin contractele de cumpărare, cele două firme străine şi-au asumat că sunt „de acord ca, pe o perioadă de 5 ani să nu înstrăineze nici o parte din activele de bază care, împreună sau separat, să reprezinte mai mult de 5% din acestea”. Cu toate acestea apar diferenţe de până la 50%, afirmă CCR.
PENSII
Controlul efectuat la Casa de Pensii a arătat că vărsămintele efectuate de aceasta către fondurile de pensii private nu coincid cu sumelor vărsate de angajatori la Casa de Pensii. Neregulile privesc 3,7 miliarde lei. Casa are de încasat 5 miliarde lei cu titlul de contribuţii din asigurările sociale însă „nu se cunoaşte situaţia reală a acestora”, spune CCR. Casele au ţinut doar evidenţa contabilă a acestor sume fără a şti dacă nu cumva obligaţiile în cauză au fost fost prescrise. In perioada 2008-2010 ca urmare a gestionării ineficiente a resurselor sale Casa de Pensii a pierdut venituri din dobânzi pe care ar fi putut să le încaseze de 500 milioane lei. Au fost depistate cazuri de persoane care aveau câte două dosare de pensionare şi ca urmare în plată pensii de la două case judeţene diferite.
In 2010, 8.839 de dosare au fost procesat eronat, iar 2.200 de beneficiari au încasat pensii mai mari chiar decât salariul mediu brut pe economie, chiar dacă înregistrau venituri de tipul salariilor.Numai la nivelul Casei de Pensii Bucureşti, valoarea daunelor a fost de 7,3 milioane lei. Unor bărbaţi li s-a trecut în acte un CNP greşit, cu primă cifra 2. Consecinţa a fost că stagiul obligatoriu de cotizare a rezultat mai mic, iar în final pensia lor a fost mai mare decât trebuia. 22 de persoane de au primit astfel în plus la pensie 134.000 lei.
POŞTĂ
Raportul mai semnalează peirderi ale statului de 89 milioane lei la Poşta Română, jumătate provenind dintr-un contract dezavantajos semnat de compania de stat cu operatorul aerian Blue Air.
